„Bugetarii Veseli”, „Poarta Raiului”, „Sharuiește fericit” și „Fuga de Strigoi” sunt doar câteva dintre mărcile trăsnite înregistrate anul acesta la OSIM de companii românești.

Potrivit unei analize realizate de KeysFin pe baza datelor pentru primele opt luni ale acestui an de la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), atunci când vine vorba să-și promoveze și protejeze business-ul, oamenii de afaceri români dau dovadă de o imaginație ieșită din comun.

Spre exemplu, există categoria mărcilor din sfera celor sfinte: „La Poarta Raiului”, „Al 9-lea Cer”, „Descântecul săptămânii”, „Focul sacru”, dar și „Fuga de Strigoi” sau „Noua Ordine Vibrațională”, o marcă din domeniul educației și cercetării, înregistrată în luna martie.

Iar atunci când se simt protejați, atacă piața cu mărci puternice, populare, cu impact, în genul „Mi-e poftă să fac bine”, mai notează KeysFin.

Mărci trăsnite au fost înregistrate și în zona comerțului cu produse alimentare: mărcile „Mama mea gătește mai bine” și „Zdravăn moldovenesc, crescut de pământ, pui moldovean, crescut agale în 61 de zile și oleacă”. Sună bizar, însă aceasta pare să dezvăluie o adevărată strategie de marketing cu care o firmă din Vaslui încearcă să se poziționeze strategic pe piață.

Alte mărci din același domeniu de activitate sunt „Ospățul zeilor”, „Eden Juice” și „Școala legumelor”, alături de care stau denumiri înregistrate pentru băuturi: „Șprițificator”, „Plăceri răcoritoare” și „Dracoola”.

Analiza arată că astfel de produse ar putea avea drept clienți pe „Dorel”, și el marcă înregistrată de către două companii, pe șase clase de produse și servicii, dar și „Bărboși Barba cum laude din 2013” și „Leii din Bănie Craiova”.

În materie de mărci pentru nunți, botezuri și cumetrii, OSIM a înregistrat în acest an „Muzica la nuntă”, „Prinde-te-n dansul vieții”, „O mărit pe mama soacră” și „Drink party sleep repeat”.Trecând în cu totul alt registru, ajungem „La temelia zilei de mâine”, alături de „Specialiști în îmbinări armonioase”, care lucrează, bineînțeles, cu „Scule Serioase”. Business-ul este „Produs în țara lui Ștefan cel Mare”, în „Men’s cave”, dar și în „Vestul sălbatic”, marcă exclusivă a unei persoane fizice din județul Suceava.

Cu referire la politicile de preț, oamenii de afaceri au înregistrat mărci pe măsură: „Revoluția prețurilor”, „Preț inegalabil”, „Cu ochii-n preț”, „Noaptea reducerilor”, „Devoratorii de prețuri” (înregistrată de Flanco), și chiar „Black Friday in fiecare zi”, marcă ce aparține de Orange. Astfel că „Norocul îți bate la ușă” și poți face parte chiar dintre „Bugetarii veseli” în caz că „No te preocupes” și trăiești în „Zona liberă de indiferență”.

Latura sentimentală a afacerilor este și ea reprezentantă la OSIM, de la clasicul „Te iubesc”, marcă exclusivă ce aparține unei firme din Timiș, la „Te iubesc SOFT & FRUITY limited edition Roșu demidulce” sau „Pupicul de noapte bună”. De asemenea, „Româncele sunt frumoase” este, din acest an, marcă înregistrată.

Nici domeniul sănătății nu este scutit de mărci cel puțin speciale: de la „Prof. dr. Marioara Godeanu extract purificat de rășină Mumie cu castan Damar General Trading”, „Doctor în frumusețe” la „Abil cu durerea” și „Serviciu cu suflet”.

„Imaginația românilor în materie de denumiri de mărci nu are, practic, limite, indiferent de domeniu. Faptul că se înregistrează astfel de denumiri înseamnă că există un public care rezonează la astfel de mesaje și că sunt domenii în care aceste mărci fac diferența prin caracterul lor”, afirmă analiștii de la KeysFin.

Cum a ajuns România „raiul” mărcilor înregistrate?

Denumiri precum „Timișoara”, „Ardeal”, „Craiova”, „Retezat”, „Postăvarul”, „Vama Veche”, dar și de scriitori precum „Bacovia” sau personaje istorice precum „Brâncoveanu” au ajuns să devină mărci înregistrate ale unor SRL-uri sau persoane fizice, cu acceptul statului român

„Legea este foarte permisivă în ce privește categoriile de semne ce pot fi înregistrate ca marcă, astfel că paleta este mai mult decât tentantă pentru un viitor titular de marcă”, afirmă Laura Leonte, avocat specializat în proprietate intelectuală si drepturi de autor, partener în cadrul societății de avocatură Postu Leonte și Asociații, citată de KeysFin.

Leonte a mai arătat că pot constitui mărci până și literele, cifrele, formele tridimensionale, culorile, hologramele, numele de persoane, pot constitui mărci. Cu privire la termenii geografici, inclusiv denumirile de state, aceștia sunt permiși în măsura în care au o funcție descriptivă, referindu-se astfel la locul de producție a unor bunuri sau de prestare a unor servicii, la obiectul unui produs (un ghid turistic despre România sau București), precum și în cazurile în care aceștia nu au nicio legătură cu produsul ori serviciul pe care îl protejează (Bucegi pentru pate sau bere).

„Apoi, legea prevede în mod expres o serie de excepții destul de numeroase, denumite motive absolute de refuz, a căror existență este verificată prin grija OSIM și care, odată confirmate, duc la respingerea cererilor de marcă”, afirmă avocatul Laura Leonte.

Spre exemplu, orice marcă compusă exclusiv din semne sau din indicații devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile comerciale loiale și constante, precum și mărcile care conțin indicații geografice a căror utilizare ar induce publicul în eroare, sau mărcile care cuprind, fără autorizația organelor competente, reproduceri sau imitații de steme, drapele, embleme de stat, blazoane etc, toate acestea vor fi, potrivit legii, refuzate la înregistrare.

Numele de persoană se află în lista permisă de lege. Examinarea unei cereri de marcă ce conține un nume de persoană se realizează conform regulilor generale aplicabile tuturor mărcilor. În schimb, o marcă poate fi refuzată la înregistrare dacă există un drept la nume cu care ar putea intra în conflict sau dacă conține, fără consimțământul titularului, imaginea sau numele de familie al unei persoane care se bucură de renume în România.