„Nu este alb sau negru. Fie că ești pro-gaz sau anti-gaz, pro sau contra energie nucleară, la final acordul pe care trebuie să îl găsim nu este unul în alb și negru. Atunci când înlocuiește cărbunele, și insist pe asta pentru că este singurul caz în care are sens, gazul poate fi văzut ca o sursă de energie de tranziție”, a declarat luni Pascal Canfin, din grupul Renew Europe, președinte al Comisiei ENVI a PE.

El a subliniat că o astfel de măsură ar trebui „să aibă un sfârșit, pentru că altfel nu ar fi compatibilă cu neutralitatea climatică în 2050”, relatează Agerpres.

„Gazul poate fi introdus în taxonomie, dar în condiții stricte și nu ca energie verde, ci în categoria de tranziție. Pentru energia nucleară este la fel. Nu poate fi în categoria verde a taxonomiei din cauza deșeurilor și a riscurilor. Dar pentru că este complet decarbonizată, poate fi introdusă, de asemenea sub condiții, în categoria de tranziție”, a mai spus Pascal Canfin, în cadrul unui briefing de presă organizat de PE privind obiectivele legislativului comunitar la summitul privind clima COP26 de la Glasgow.

Ce este taxonomia

Taxonomia UE este un sistem de clasificare la nivelul blocului comunitar menit să ofere firmelor și investitorilor un limbaj comun pentru pentru identificarea activităților economice care sunt considerate durabile din punctul de vedere al mediului. Ea are scopul de a-i ajuta pe investitori să își reorienteze investițiile către tehnologii mai durabile și este considerată un factor esențial pentru a-i permite UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și să îndeplinească obiectivele pentru 2030 prevăzute în Acordul de la Paris.

Pentru finanțarea Pactului ecologic, Comisia Europeană a prezentat, în ianuarie 2020, Planul de investiții pentru o Europă durabilă, care urmărește să atragă investiții publice și private de cel puțin o mie de miliarde de euro în următorul deceniu.

În cadrul planului de investiții, spre exemplu, Fondul pentru o tranziție justă este conceput pentru a sprijini regiunile și comunitățile cele mai afectate de tranziția ecologică, de exemplu regiunile care depind în mare măsură de cărbune.

Pentru a încuraja investițiile în activități durabile din punctul de vedere al mediului și pentru a evita finanțarea unor proiecte de dezinformare ecologică care pretind a fi „verzi”, dar în realitate nu sunt, UE a introdus noi norme pentru a defini activitățile care se califică drept ecologice sau durabile.

Rezerve exprimate

Bas Eickhout, din grupul Verzilor, vicepreședinte al Comisiei ENVI și raportor al rezoluției PE privind clima adoptată înainte de COP26, este ceva mai rezervat în ceea ce privește acceptarea gazului și energiei în taxonomia UE.

„Asta e o discuție foarte acută pe care o avem despre taxonomie, despre ceea ce va fi etichetat drept 'verde', este ceva la care Comisia lucrează. Gazul poate fi văzut ca o tranziție, dar în final este tot combustibil fosil. Noi, Parlamentul European, în rezoluția adoptată înainte de Glasgow am menționat că vrem să se pună capăt subvențiilor pentru combustibili fosili până în 2025, iar asta înseamnă încheierea cu totul a acestor subvenții. Acum este în creștere o coaliție pentru încheierea subvențiilor externe pentru combustibili fosili, la care Olanda tocmai s-a alăturat. Parlamentul a spus că vrem să se oprească subvențiile pentru combustibili fosili și în același timp vrem să le introducem în taxonomia verde, ceea ce practic înseamnă promovarea investițiilor în gaz și, de facto, reprezintă o subvenție. Nu cred că suntem foarte coerenți", a afirmat Bas Eickhout.

Eurodeputatul olandez a precizat că trebuie să existe un termen-limită pentru o astfel de măsură și trebuie să fie foarte clar despre ce cantitate de gaz este vorba.

„Cred că trebuie să introducem mai multe nuanțe în această discuție, și acest lobby pentru gaz și energie nucleară trebuie să fie decojit și să intrăm în amănunte privind ceea ce vrem să spunem cu asta. Nu spun că nu avem nevoie de gaz, dar să produci electricitate cu ajutorul gazului nu este o investiție verde. Nu înseamnă că nu e o investiție necesară, dar să o numești verde este o altă discuție. Cred că sunt necesare mult mai multe nuanțe”, a mai afirmat eurodeputatul olandez.

„În ceea ce privește energia nucleară, nu este cea mai ieftină și nu aș merge pe asta ca principală opțiune dacă aș fi România", a adăugat el, răspunzând unei întrebări despre situația concretă a României și a altor țări din Europa de Est.

Cei doi eurodeputați, alături de Lidia Pereira, membră a grupului Partidului Popular European în PE, reprezintă legislativul comunitar la conferința COP26 de la Glasgow.

„Există mai mult elan la Glasgow decât se anticipa, asta e o știre importantă”, a spus Bas Eickhout, care se află de luni la Glasgow pentru a lua parte la lucrările conferinței.

„Unele dintre acordurile sectoriale sunt interesante, dar nu toate, ca să fiu sincer. Aș spune, ca regulă de gândire, că dacă ai o declarație care este susținută de 50 de state sau peste, atunci probabil nu este o declarație foarte puternică. Atunci când nu vezi atât de multe țări alăturându-se, probabil declarația este una plină de provocări, cum este cazul cu declarația privind renunțarea la subvențiile externe pentru combustibili fosili până în 2022, la care doar câteva țări europene s-au alăturat”, a adăugat el.

Eurodeputatul olandez crede că „săptămâna trecută a fost una a anunțurilor, această săptămână va fi una de negocieri, în care ne punem de acord că angajamentele vor fi puse în practică”.

Eurodeputata portugheză Lidia Pereira îndeamnă la prudență în privința așteptărilor privind rezultatele COP26, dar crede în același timp că Pactul ecologic negociat de UE poate fi un model pentru întreaga lume.

„Cred că există încă loc pentru a realiza anumite obiective în ultimele zile de întâlniri, dar cred că este important de subliniat că dacă 27 de țări au ajuns la un acord privind o lege a climei cred că este posibil să avem aceeași ambiție pentru întreaga lume. Noi știm, Europa știe, că suntem cel mai puțin responsabili pentru emisiile de CO2 dar în același timp suntem cei care au dat dovadă de leadership în ultimul deceniu și am pus mediul în prim-planul politicii europene”, a declarat Lidia Pereira.

Pactul ecologic european este o foaie de parcurs pentru ca Europa să devină climatic neutră până în 2050. Unul dintre obiectivele acestuia este un cadru juridic pentru climă: Legea europeană a climei, care va deveni obligatorie pentru toate statele UE în 2021.

Legislația concretă care va permite Europei să atingă obiectivele Pactului este definită în pachetul „Pregătiți pentru 55” (Fit for 55), prezentat de Comisie în iulie 2021. Acest pachet cuprinde revizuirea legislației privitoare la eficiența energetică, energii regenerabile, ETS, mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM), și emisiile de CO2 ale noilor autovehicule de pasageri, precum și ale autovehiculelor comerciale ușoare.

Parlamentul European pledează pentru accelerarea acțiunilor climatice la nivel mondial și pentru ca UE să rămână un lider mondial în combaterea schimbărilor climatice.