Cea mai mare alocare din istorie, dar poate România atrage 80 de miliarde de euro de la UE?
România nu are un istoric senzațional în materie de absorbție a fondurilor europene, dar tocmai a obținut aproape 80 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani, de peste două ori mai mult decât în actualul exercițiu financiar.
Dar, deocamdată, sumele sunt doar pe hârtie, spune europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european. „Acești bani vor deveni realitate doar dacă se fac proiecte, iar experiența din anii precedenți ne arată că România nu a reușit decât o absorbție modestă în raport cu ambițiile sale de acum”, punctează Corina Crețu, care din postura de comisar european pentru politică regională a avut contact direct cu autoritățile române responsabile de finanțările UE.
„Banii alocați nu înseamnă bani atrași. E o cale lungă de la actul politic al acordului asupra acestor sume până la atragerea banilor”, observă Corina Crețu, eurodeputat din partea Pro România.
Iar istoria recentă îi dă dreptate. România a avut mari dificultăți în absorbția tuturor fondurilor alocate de UE, iar implementarea unor proiecte este greoaie. Spre exemplu, România a pierdut circa 3,2 miliarde de euro din fondurile alocate în perioada de programare 2007-2013 pentru că a fazat peste 70 de proiecte de infrastructură de transport și de mediu întârziate.
În plus, autoritățile nu stau mai bine nici la capitolul inițiative noi. Stau mărturie autostrăzile nici măcar începute sau spitalele regionale amânate an de an, dar și numărul imens de studii de fezabilitate care nu s-au finalizat în vreun proiect încă.
Chiar Corina Crețu - numită în Comisia Europeană de un guvern PSD - s-a războit cu un alt guvern PSD pe tema spitalelor regionale și a cerut de multe ori autorităților de la București să îi transmită proiecte de finanțat din politica de coeziune.
De această dată, fondurile din instrumentul de relansare economică (Next Generation EU) vor fi acordate doar pe baza unui plan de relansare agreat și, ulterior, monitorizat de Bruxelles.
„Nu știm ce să facem cu banii”, spune Dacian Cioloș, și el fost comisar european, dar și fost prim-ministru al României.
„România a ratat mai multe ocazii de a folosi și de a atrage bani europeni în ultimii ani, pentru că nu e pregătită să investească strategic și rațional astfel de resurse financiare. Am încercat de nenumărate ori să provoc un dialog public despre priorități și proiecte. Constat cu tristețe că e nevoie de mult efort pentru rezultate firave în a avea câteva dialoguri despre proiecte de importantă națională. Mai mult efort depunem în a ne plânge decât în a găsi soluții pentru a investi cu cap banii disponibili”, a notat Cioloș, acum eurodeputat, șef al grupului Renew Europe din Parlamentul European.
El crede că este nevoie în primul rând de o reformă a administrației pentru a putea lăsa banii europeni să dezvolte România. „Un eșec în a gestiona aceste sume uriașe comparativ cu capacitatea noastră tradițională de absorbție, cheltuirea anapoda și iresponsabilă a banilor, încercarea de a construi rețele de corupție care să gestioneze aceste sume sunt premise de un pericol extrem care dacă se întâmplă riscă să devină un factor de amenințare la adresa securității și siguranței naționale. Altfel spus, dacă eșuăm în a investi eficient și corect acești bani, riscăm să nu ne mai putem reveni niciodată din acest colaps financiar și economic”, punctează Dacian Cioloș.
Prim-ministrul Ludovic Orban pare totuși conștient de importanța momentului. „Viitorul sună bine pentru România și pentru Europa”, a spus premierul în debutul ședinței de guvern de marți, precizând că Executivul trebuie să accelereze toate procedurile pentru pregătirea Acordului de parteneriat privitor la bugetul UE.
Orban a transmis Ministerului Agriculturii că trebuie să pregătească Planul național strategic, iar Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de coordonator, trebuie să accelereze elaborarea Planului de reziliență și recuperare.
Planul de relansare economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie este în deplin acord cu prevederile Facilității de Redresare și Reziliență a Uniunii Europene, apreciază Siegfried Mureșan. eurodeputat PNL. Mureșan este coraportor al Parlamentului European chiar pe această facilitate - cel mai important pilon al pachetului de relansare economică adoptat noaptea trecută de cei 27 de lideri de stat și de guvern din UE.
„Obiectivul meu ca raportor este să mă asigur că Facilitatea va aduce investiții acolo unde România și românii au cea mai mare nevoie: în infrastructura de transport, în școli, în spitale, în digitalizarea economiei, în extinderea rețelei energetice, în combaterea schimbărilor climatice. Voi lucra îndeaproape cu Guvernul României, dar și cu ceilalți colegi din Parlamentul European, pentru a ne asigura că Planul de Investiții al României și Facilitatea de Redresare a UE sunt perfect compatibile, iar banii vor fi investiți cât mai repede în obiectivele prioritare ale țării noastre”, susține Mureșan.
El spune că României îi revin circa 30 de milioane din Next Generation EU - planul de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, din care 390 de miliarde de euro vor fi fonduri nerambursabile, iar 360 de miliarde de euro credite în condiții extrem de avantajoase.
Din bugetul multianual aferent perioadei 2021-2027, care totalizează 1.074 de miliarde de euro, România va avea alocate în total aproximativ 45 de miliarde de euro: 27 de miliarde de euro fonduri structurale și de coeziune și aproximativ 18 miliarde de euro pentru agricultură, precizează Siegfried Mureșan.
„Ce ne mai lipsește acum e o echipă serioasă, formată din profesioniști, care să susțină performanța pe terenul absorbției. Măsuri și proceduri simplificate radical, care să ne garanteze un rezultat fără să intrăm în prelungiri, să ne scoată din liga secundă a țărilor în curs de dezvoltare”, a punctat Mircea Hava, coleg de partid și grup al lui Mureșan și fost primar al municipiului Alba-Iulia.
Pentru reducerea birocrației militează și Dragoș Pîslaru, eurodeputat USR-PLUS și fost ministru în guvernul Cioloș. „Cu aproape 50 de miliarde de euro, bani alocați pentru politicile uzuale ale UE, România are șansa să accelereze investițiile pe care le-a tot amânat de atâta timp - școli, spitale, șosele, infrastructură edilitară, socială și economică”, susține Pîslaru.
„Pentru aceasta, este nevoie de concentrare a alocărilor financiare, de prioritizare adecvată, de pregătire rapidă și adecvată a proiectelor. Poate mai important ca niciodată este asumarea debirocratizării folosirii fondurilor europene. Fără a renunța la maculatura inutilă, fără a digitaliza toată interfața de lucru, a transparentiza toate procesele și a realiza parteneriate serioase cu sectorul privat, vom ajunge iarăși la un eșec al absorbției”, a adăugat el.
Background
Klaus Iohannis a spus, după summitul extraordinar în care s-a decis bugetul UE pentru 2021-2027 și valoarea planului de redresare post-pandemie, că României îi revine o alocare record, de 79,9 miliarde de euro.
Alocarea este împărțită între circa 63,2 miliarde de euro granturi și circa 16,7 miliarde de euro împrumuturi, a explicat Dragoș Pîslaru, eurodeputat USR-PLUS. Mai precis, aproximativ 46,3 de miliarde de euro sunt granturi din bugetul multianual, 16,7 miliarde de euro granturi pe planul de redresare (Facilitatea de Redresare și Reziliență - 13,7 mld. euro, Fondul pentru tranziție justă - 1 mld. euro, 0,6 mld de euro pentru dezvoltare rurală, REACT - 1,4 mld. euro) și circa 16,7 miliarde de euro împrumuturi tot pe planul de redresare.
Politicile Uniunii Europene
Politica de coeziune (politica regională) este una din cele mai importante și mai complexe politici ale Uniunii Europene, statut ce decurge din obiectivul de reducere a decalajelor economice, sociale și teritoriale între diversele regiuni și state membre ale Uniunii Europene.
Obiectivele politicii regionale sunt realizate prin intermediul a trei fonduri: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul social european (FSE). Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile Europene Structurale și de Investiții.
Beneficiind de un buget de 351,8 miliarde euro – aproximativ o treime din bugetul UE, politica de coeziune reprezintă o componentă esențială a Cadrului Financiar Multianual în actuala perioadă de programare, constituind principalul instrument de investiții pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene.
Pentru perioada 2014-2020, politica de coeziune și-a propus două obiectivele prioritare: investiții pentru creștere și locuri de muncă în statele membre și în regiuni, obiectiv finanțat FEDR, FC și FSE; cooperare teritorială europeană, beneficiind de finanțare din FEDR.
Comentarii