#EuropeanParliamentCehia: Intrarea în zona euro nu înseamnă că vom plăti datoriile Greciei
Eurodeputații cehi au criticat în mod repetat informațiile fragmentate și incomplete despre Uniunea Europeană pe care le folosesc politicienii din Cehia în dezbaterile despre probleme europene.
La fel ca și România, Republica Cehă a promis, atunci când a devenit membru al UE, că va adopta euro în viitor. Dar guvernele successive au amânat adoptarea monedei unice și nu au oferit un răspuns clar când ar trebui să se petreacă acest lucru.
De fapt, toți cehii care se opun unei integrări mai profunde în Uniunea Europeană se luptă și cu ideea intrării în zona euro. Dar eurodeputatul ceh Luděk Niedermayer (PPE) a remarcat că mai multe mituri și argumente false au apărut în dezbaterea asupra monedei unice.
„Euro nu este un proiect eșuat și nici nu a provocat sărăcie. Și nici nu e adevărat că noi o ducem bine datorită coroanei cehe”, a spus Niedemayer într-o dezbatere a deputaților cehi susținută la Bruxelles. El susține că economia Cehiei ar beneficia de pe urma adoptării euro – care ar duce la creșterea standardelor de viață, apariția de noi locuri de muncă și majorarea salariilor. În plus, cehii ar putea compara mai ușor prețurile bunurilor cu cele din țările care au introdus moneda unică.
Potrivit susținătorilor monedei unice, intrarea în zona euro va ajuta și mediul de afaceri. Multe companii din Cehia lucrează deja în euro, susține eurodeputatul Pavel Poc (S&D), ca urmare a legăturilor puternice ale economiei locale cu zona euro.
Totuși, mulți cehi se tem că, prin intrarea în Mecanismul European de Stabilitate (ESM), Praga va interveni pentru salvarea băncilor italiene sau pentru plata datoriilor Greciei. Însă astfel de temeri nu țin seama de faptul că programele de susținere ale UE au nevoie de acordul în unanimitate al statelor member, adică este suficient ca un ministru de finanțe să se opună și împrumuturile de urgență nu vor fi acordate.
Mai mult, spune Poc, chiar Cehia s-ar putea trezi în situația unui șoc speculativ în viitor, având în vedere formarea unei bule a prețurilor imobiliare, și atunci ar putea ajea nevoie de ajutor de la ESM.
În Cehia, ideea unui referendum pentru adoptarea euro este deseori discutată, fie în paralel cu alegeri parlamentare sau locale, fie separat. Dar nu este clar nici când acesta ar trebui organizat.
Cehii nu au încredere în euro, deși au în est exemplul slovacilor. Potrivit unor sondaje, circa 70% dintre cehi se opun adoptării monedei unice, în timp ce două treimi dintre slovaci susțin moneda europeană.
Articolul a fost publicat de Aktuálně.cz, partener media al EURACTIV.cz
România și adoptarea euro
Până acum, România a ratat mai multe ținte în privința adoptării euro, atât din cauza crizei financiare, cât și din cauză că țintele au fost stabilite doar ca decizie politică, fără a fi parte a unei strategii clare de dezvoltare. De altfel încă de acum mai mult de doi ani, când anunța că aderarea la zona euro în 2019 nu este posibilă, guvernatorul BNR Mugur Isărescu vorbea despre necesitatea unei foi de parcurs.
„Noi avem o abordare pe care am mai spus-o și o s-o propunem din nou Guvernului, președintelui ca, înainte de orice decizie, de stabilirea unei date, să ne facem o foaie de parcurs, trebuie să știm ce înseamnă atingerea acelei date, o foaie de parcurs care să fie discutată politic, să fie însușită și de opoziție, pentru că la anul suntem în alegeri. Pentru foaia de parcurs trebuie un consens la nivel național, mai mult decât unul politic poate", spunea Isărescu în septembrie 2015.
În ultimul deceniu, România și-a asumat, inclusiv prin programele de convergență transmise Comisiei Europene, diferite date pentru adoptarea euro, care este de altfel o obligativitate angajată prin tratatul de aderare la UE. De exemplu, în mai 2014, România anunța UE că are de gând să intre în zona euro în 1 ianuarie 2019, dar în primăvara lui 2016 Guvernul elimina complet data aderării din programul de convergență trimis Comisiei.
Cea mai recentă țintă a fost anunțată, într-un interviu acordat unei publicații poloneze, de ministrul de externe Teodor Meleșcanu, care a propus anul 2022 ca dată a intrării României în zona euro, dar ideea nu a fost asumată de întregul guvern.
Și alte state din Europa Centrală și de Est au renunțat la țintele asumate, în special după criza financiară din 2008 și au amânat termenele de adoptare a monedei unice, fără a mai anunța o nouă țintă. De altfel, chiar problemele din interiorul zonei euro (cum ar fi criza datoriilor Greciei) au fost, alături de problemele specifice țărilor respective, printre motivele ce au dus la aceste amânări pe termen încă nedeterminat.
Comentarii