Centrul European pentru Competențe în domeniul Securității Cibernetice de la București ar putea deveni pe deplin operațional în luna mai, a anunțat ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja.

"Suntem foarte aproape de lansarea efectivă a Centrului European pentru Competențe în domeniul Securității Cibernetice, o mare victorie diplomatică pe care România a înregistrat-o acum câțiva ani. În sfârșit, acest centru este operaționalizat. Există o procedură de recrutare pentru șeful acestui Centru, la nivel european și de partea noastră. S-a identificat un spațiu pentru a pune pe roate acest centru. Ne dorim ca în mai, Centrul să fie pe deplin funcțional în România", a declarat Burduja, într-o intervenție video la o conferință de specialitate, citat de Agerpres.

El a mai spus că Centrul va deveni un "ecosistem" în domeniul securității cibernetice. 

În decembrie 2020, reprezentanții statelor membre au decis ca viitorul Centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice (ECCC) să aibă sediul la București.

Decizia luată prin vot, în COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană), pe 9 decembrie, a luat în considerare candidaturile a șapte orașe din tot atâtea state membre: Bruxelles, Munchen, León, Vilnius, Luxemburg, Varșovia și București. 

Decizia de înființare a acestui centru a fost luată de Comisie în 2018, el urmând să primească finanțare din partea programelor Digital Europe și Horizon Europe.

Obiectivul acestei instituții, care va coopera cu huburi specializate naționale, va fi să centralizeze ecosistemul de securitate tehnologică și industrială al statelor membre, pentru ca blocul comunitar să fie mai bine pregătit în fața amenințărilor.

Mandatul ECCC va fi diferit de cel al agenției europene pentru securitate cibernetică, ENISA, dar confuzii for exista, probabil, în special la începutul co-existenței celor două. ENISA are birouri în Heraklion (Creta) și Atena. 

În dosarul său de candidatură, România a prezentat Bucureștiul ca fiind complet pregătit pentru a găzdui Centrul. Printre argumentele prezentate au fost: 

- o clădire pregătită pentru a găzdui sediul (de altfel au fost propuse trei clădiri, două în centru și una în nordul orașului, gata să fie puse la dispoziție: Vila Rosetti (între Piața Romană și Piața Victoriei, Șoseaua Nordului 94W și Calea Victoriei 109);

- instituții pregătite să sprijine stabilirea sediului la București (CERT-RO, STS, Primăria București, SPP). CERT-RO (Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică) a creat un „Cyber VIP protection program” pentru viitorul staff al centrului;

- Bucureștiul era una dintre puținele capitale europene care încă nu găzduia sediul unei agenții comunitare;

- viteza peste medie a conexiunilor broadband din București;

- scutirea de diverse impozite și taxe a Centrului și a angajaților acestuia (TVA, venituri, importuri).