Cele mai mari 300 de companii europene au pierdut în această dimineață peste 230 de miliarde de euro. În trei săptămâni, de când China a decis să își devalorizeze moneda, bursele globale au pierdut 5.000 de miliarde de dolari, conform calculelor The Guardian. 

Pe fondul acestei scăderi, dolarul s-a depreciat puternic, iar evoluția prețurilor la principalele materii prime (în principal, metale și petrol) a sporit sentimentul de panică. În plus, indicele european FTSE EuroIndex 300, cuprinzând cele mai mari 300 de companii în funcție de capitalizarea bursieră, a început ziua cu un minus de peste trei procente.

Bursa de Valori București a deschis, luni, cu o scădere de peste 4% a indicelui BET, care include cele mai lichide zece acțiuni, pentru ca, după o serie de tranzacții, pierderea să se ducă spre 3%. În Germania, indicele DAX a scăzut sub pragul psihologic de 10.000 de puncte, pentru prima dată anul acesta. Bursa din Australia a înregistrat cea mai mare scădere zilnică din ultimii șase ani. Pe minus se află și bursele de la Paris și Londra. 

„Piețele s-au panicat. Situația începe să semene cu criza financiară din Asia de la sfârșitul anilor 1990. Investitorii speculativi vând activele pe care le consideră cele mai vulnerabile”, a spus Takako Masai, director de cercetare la Shinsei Bank din Tokyo, citat de Reuters.

Pe de altă parte, directorul de operațiuni al SSIF Estinvest, Marcel Murgoci, a declarat pentru Mediafax că nu există un temei pentru scăderi pe piața locală, legat de Codul Fiscal, spre exemplu. „Piețele externe sunt de vină. Scăderea s-a propagat și către bursa noastră, dar nu are aceeași amploare. Bursa de la București nu poate sta impasibilă. La noi, vând investitorii mici și mijlocii, nu cei mari”, a precizat Murgoci.

Analiștii se tem că economia slăbită a Chinei, care este un mare consumator de materii prime, va determina o scădere puternică a cererii pentru acestea.Prețul barilului de țiței Brent a atins 44,4 dolari, reprezentând un minim pentru ultimii șase ani și jumătate, pe fondul temerilor legate de un eventual excedent global, în contextul în care este anticipată diminuarea cererii din China.

Dezastru iminent?

În plus, prețul cuprului, considerat un barometru al cererii industriale mondiale, a pierdut 2,5%, atingând la bursa de metale din Londra un nivel minim pentru ultimii șase ani. Un trend similar l-a avut și nichelul, cu un preț minim pentru perioada de după 2009.

Evoluția nefavorabilă a indicatorilor economici din China și o serie de semnale privind un val de ieșiri de fluxuri de capital par să facă inutile eforturile fără precedent ale guvernului local de a susține bursa, notează Bloomberg. La sfârșitul acestei săptămâni, fondurile de pensii chineze au primit pentru prima dată permisiunea de a cumpăra acțiuni, însă un eventual stimul monetar din partea băncii centrale din Shanghai se lasă așteptat.

Creșterea economică a Chinei a încetinit la 6,6% în luna iulie, potrivit unui indicator realizat lunar de Bloomberg, iar pentru luna august este așteptată o nouă scădere. „Economia chineză arată destul de urât, iar unele sectoare se confruntă cu baloane specualtive”, a arătat Wu Kan, manager de fonduri la JK Life Insurance Co. din Shanghai.

Scăderea burselor nu trebuie interpretată neapărat drept un semnal de dezastru economic iminent. Deocamdată, investitorii nu sunt în pericol. Încă mai au destule rezerve după ani întregi de câștiguri pe pariul chinezesc. Dacă trendul va continua însă, pericolul ar putea deveni unul serios. Motivul este următorul: În urmă cu șapte ani, colapsul economic a fost evitat de SUA și de Europa în principal prin intermediul creșterii masive a cheltuielilor publice. Acum însă, vistieriile acestor țări nu sunt deloc la nivelul de atunci, iar o intervenție de amploare ar fi foarte grea.