Aplicarea strictă a politicii "zero Covid" și criza care durează în sectorul imobiliar au tras în jos economia chineză anul trecut, cifra acesteia urmând a fi anunțată marți.

Experții sunt de acord să mizeze pe 2,7%, cea mai proastă performanță din 1976, în  afară de 2020, anul apariției Covid-19. O revenire este prognozată în 2023, dar persistă multe incertitudini, notează La Ttribune.

Foarte așteptată, cifra oficială de creștere a economiei chineze în 2022, care va fi anunțată marți, urmează sa fie una din cele mai mici în patru decenii. O contraperformanță care se explică în principal prin crizele sanitară și imobiliară care au afectat mult activitatea.

Un grup de 10 experți intervievați de AFP se așteaptă în medie la o creștere a produsului intern brut (PIB) de 2,7% pe an în a doua economie mondială, adică ritmul cel mai lent de la scăderea din 1976 (-1,6%), dacă excludem 2020, primul an al pandemiei (+2,3%). Anul trecut, PIB-ul Chinei a crescut cu peste 8%. Beijingul își fixase pentru 2022 un obiectiv de creștere de circa 5,5%. 

Închiderea unor uzine și întreprinderi

Dar acest obiectiv a fost pus în dificultate de stricta politică sanitară numită "zero covid", care a fost în aproape tot anul o frână pentru activitate și consum. Această strategie costisitoare se baza pe teste de depistare generalizate și cvasi-obligatorii pentru populație, ca și pe plasarea în carantină a persoanelor testate pozitiv. Aceste măsuri duceau frecvent la închiderea de uzine și întreprinderi, ceea ce a afectat activitatea, deplasările și lanțurile de aprovizionare, dar a și descurajat consumul.

Confruntată cu exasperarea populației, China a ridicat în decembrie, fără preaviz, aceste restricții. Activitatea se chinuie totuși să repornească de atunci, din cauza unei explozii a numărului de bolnavi de Covid.

China va prezenta marți cifra creșterii în ultimul trimestru din 2022, împreună cu o serie de alți indicatori. Va fi "fără îndoială" mai mică decât în trimestrul al treilea (+3,9%) din cauza "răspândirii rapide a virusului" în decembrie, după ridicarea restricțiilor sanitare, avertizează Teeuwe Mevissen, analist la RaboBank.Cu atât mai mult cu cât cele "trei motoare ale economiei chineze" au avut dificultăți în trimestrul al patrulea, subliniază pentru AFP economistul Zhang Ming, de la Academia chineză de știine sociale din Beijing.

Motor gripat 

Exporturile Chinei au cunoscut în decembrie cea mai mare scădere de la începutul pandemiei (-9,9% pe an), în vreme ce consumul a fost în zona roșie în noiembrie și investițiile au stagnat.

Exporturile constituiau din 2020 principalul motor al economiei chineze, în mometul în care izolările în întreaga lume duceau la o mare creștere a cererii de bunuri chinezești, în special produse medicle contra Covid sau instrumente pentru telemuncă.

Amenințarea recesiunii în Statele Unite și în Europa, combinată cu creșterea prețurilor energiei a contribuit și ea la scăderea cererii internaționale de bunuri chinezești. Rezultat: pe tot anul 2022, exporturile gigantului asiatic nu mai cresc (+7%), după un salt de 29,9% în anul precedent.

Conjunctura mondială riscă să constituie "un element major" de degradare pentru economia chineză, avertizează Larry Hu, analist pentru banca de afaceri Macquarie. China își va prezenta marți cifra de creștere pe 2022, împreună cu o serie de alți indicatori economici, notează Le Temps.

Apetit pentru Rusia 

Importurile Chinei au fost și ele în scădere în decembrie (-7,5%), după o scădere mai pronunțată în luna precedentă (-10,6%). Incertitudinile legate de Covid și încetinirea economică în China se repercutează asupra nevoilor chineze de produse străine. Pe tot anul 2022, importurile chineze cunosc o încetinire brutală (+1,1%). Ele au înregistrat o netă accelerare (+30,1%) în 2021, când activitatea în China își revenea după primul val epidemic.

Excedentul comercial al Chinei în decembrie a atins totuși 78 de miliarde de dolari (71,9 miliarde de euro). Dar acest nivel este mai mic decât suma record din iulie (101,2 miliarde de dolari). Excedentul total pentru 2022 se cifrează la 877 miliarde de dolari.

Asia de Sud-Est (ASEAN), Uniunea Europeană și Statele Unite sunt principalii parteneri comerciali ai Beijingului.

Deficitul comercial chinez cu Rusia a crescut mai mult decât de trei ori anul trecut, atingând 38 de miliarde de dolari, în special din cauza interesului tot mai mare al Beijingului pentru gazul rusesc ieftin.

Sectorul imobiliar în plin marasm

De altfel, "problemele din imobiliar continuă să afecteze creșterea", subliniază Teeuwe Mevissen. Acest sector, care reprezintă, împreună cu construcțiile, peste un sfert din PIB, este în suferință de la măsurile adoptate de Beijing în 2020 pentru a reduce gradul de îndatorare. Această înăsprire a reglementărilor a marcat începutul problemelor financiare ale Evergrande, fostul număr unu al imobiliarului chinez, astăzi sufocat de o datorie abisală.

Vânzarile imobiliare se arată în scădere în multe orașe și mulți promotori luptă pentru supraviețuire. Pentru a relansa un sector esențial al economiei, puterea pare să adopte în ultimele săptămâni o abordare mai conciliantă. Măsuri de sprijinire a creditării pentru promotori au fost anunțate.

După trei ani de restricții sanitare, "redeschiderea Chinei este în curs", arată analistul Jing Liu, de la banca HSBC. "Dar această fază de tranziție va fi complicată", cu un risc de noi creșteri epidemice, avertizează Jing Liu, care nu exclude "pe termen scurt" o nouă încetinire a creșterii. 

Banca Mondială mizează pe 4,3% pentru 2023

"2023 va fi anul revenirii la certitudini" după izolările inopinate din timpul epidemiei care au destabilizat economia, estimează economistul independent Larry Yang. În acest an, China ar trebui să aibă un PIB în creștere cu 4,3%, potrivit previziunilor Băncii Mondiale, revăzute totuși în scădere luna trecută. Grupul de experți intervievați de AFP se așteaptă la 5%. De acum înainte, "ce a fost mai rău este în urma noastră", vrea să creadă Larry Yang.

Sursa: RADOR