O coaliție a energiei nucleare, între Franța și estul Europei, face eforturi pentru a convinge Comisia Europeană să includă gazele naturale și energia nucleară în actul său delegat pentru taxonomia UE, care este așteptat înainte de sfârșitul anului.

În timp ce Comisia se confruntă cu presiuni din partea Franței și a unor state precum România, Ungaria, Polonia sau Bulgaria, care vor să utilizeze surse de electricitate cu emisii mai scăzute de carbon pentru a înlocui energia pe bază de cărbune, există fluxuri semnificative de finanțare și sprijin politic din afara blocului către Europa de Est.

Țări precum România trebuie să își înlocuiască centralele vechi pe cărbune, și vor să o facă utilizând un mix de surse regenerabile, energie nucleară și centrale pe gaz.

România susține „utilizarea celor mai adecvate tehnologii pentru a asigura securitatea aprovizionării și accesul la prețuri accesibile la energie”, a explicat Virgil Popescu, ministrul român al energiei, într-un mesaj postat pe Facebook, după ședința din 2 decembrie a Consiliului UE pe teme de energie.

„Pentru România, aceasta înseamnă utilizarea energiei din surse regenerabile, nucleare și a gazelor naturale”, a adăugat Popescu.

Fix în contextul acestor alegeri structurale, SUA și Rusia văd o oportunitate de a face lobby pentru energia nucleară.

Criza climatică prezintă „o oportunitate de piață pentru tehnologiile de reducere a emisiilor de carbon”, cum ar fi energia nucleară, spunea în septembrie secretarul american pentru energie Jennifer Granholm, atingând astfel o piață central și est-europeană, evaluată la 23.000 de miliarde de dolari până în 2030.

În Ungaria, extinderea în valoare de 12,5 miliarde de euro a singurei centrale nucleare din țară, care va fi făcută de compania rusă de stat Rosatom, este finanțată printr-un împrumut de 10 miliarde de euro din partea Rusiei, în baza unui contract atribuit în 2014.

În timp ce Rusia finanțează dezvoltarea nucleară cu împrumuturi, SUA oferă bani gratuit statelor din Europa de Est pentru a-și dezvolta apetitul pentru nuclear prin „Pachetul de viitor nuclear”.

SUA vor oferi 2 milioane de dolari României și 10 milioane de dolari Poloniei doar din acest pachet, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat pentru EURACTIV.

Banii vor fi folosiți pentru a face din România un centru de educație și formare SMR (small modular reactors - reactoare de mici dimensiuni) în regiune. În Polonia, banii federali vor fi cheltuiți pentru lucrări inițiale pentru deschiderea a șase reactoare, a spus purtătorul de cuvânt.

În Bulgaria, holdingul național de energie (BEH) și compania americană Fluor au semnat la 1 noiembrie un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea și construcția de noi instalații nucleare cu tehnologie SMR.

În octombrie 2020, România a semnat un acord de 8 miliarde de dolari cu SUA pentru a construi două noi reactoare la singura centrală nucleară a țării de la Cernavodă. Centrala are două reactoare de 700 MW, care împreună acoperă aproximativ o cincime din consumul de energie electrică al țării.

Comisia Europeană „are cunoștință de mai multe contacte și inițiative ale Guvernului SUA în domeniul nuclear cu o serie de țări din Europa de Est, inclusiv o serie de acorduri interguvernamentale și/sau memorandumuri de înțelegere semnate”, a declarat un oficial al Comisiei pentru EURACTIV.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a confirmat fondurile SUA pentru România și Polonia, dar a refuzat să dezvăluie dacă SUA vor canaliza bani suplimentari în proiecte nucleare în alte țări din Europa de Est.

Rămâne de văzut în ce măsură SUA va continua să intervină în mixul energetic al statelor UE. Este însă clar că renașterea nucleară europeană a fost finanțată parțial de cele două mari puteri nucleare tradiționale: Rusia și SUA.

Material realizat de Nikolaus J. Kurmayer (EURACTIV.com), Bogdan Neagu (EURACTIV.ro), Krassen Nikolov (EURACTIV.bg)