"Această schemă în valoare de 1,5 miliarde de euro sprijină obiectivul României de a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru industriile sale mari consumatoare de energie. În același timp, stimulentele pentru o decarbonizare eficientă din punctul de vedere al costurilor a economiei sale vor fi menținute, în conformitate cu obiectivele Pactului verde, iar denaturările nejustificate ale concurenței vor fi limitate", a declarat vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

Schema notificată de România, cu un buget total estimat de 1,5 miliarde de euro, va acoperi o parte din prețurile mai ridicate la energie electrică rezultate din impactul prețurilor carbonului asupra costurilor de producere a energiei electrice (așa-numitele „costuri indirecte ale emisiilor”) suportate în perioada 2021-2030.

Măsura de sprijin vizează reducerea riscului de "relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, situație în care întreprinderile își mută producția în țări din afara UE cu politici mai puțin ambițioase privind clima, ceea ce duce la sporirea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

De această măsură vor beneficia întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon enumerate în anexa I la Orientările privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2021 ("Orientările privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS”).

Aceste sectoare se confruntă cu costuri semnificative ale energiei electrice și sunt expuse în mod deosebit concurenței internaționale.

Compensația va fi acordată întreprinderilor eligibile sub forma unei rambursări parțiale a costurilor indirecte ale emisiilor suportate în anul precedent, plata finală urmând să fie efectuată în 2031.

Valoarea maximă a ajutorului va fi egală cu 75 % din costurile indirecte ale emisiilor suportate.

Valoarea ajutorului se calculează pe baza valorilor de referință privind eficiența consumului de energie electrică, care asigură faptul că beneficiarii sunt încurajați să economisească energie.

Pentru a putea beneficia de compensație, beneficiarii trebuie fie:

- să pună în aplicare anumite recomandări formulate în urma auditului energetic,

- să acopere cel puțin 30 % din consumul lor de energie electrică din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon (prin instalații de producere a energiei din surse regenerabile de la fața locului sau din aproprierea sitului, prin contracte de achiziție de energie electrică fără emisii de dioxid de carbon sau prin garanții de origine),

- să investească cel puțin 50 % din valoarea ajutorului în proiecte care conduc la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale instalațiilor lor. Beneficiarii vor trebui să respecte una dintre aceste obligații în termen de trei ani de la acordarea ajutorului.

România a notificat, de asemenea, o modificare a unei scheme anterioare de compensare parțială a întreprinderilor mari consumatoare de energie pentru creșterea prețurilor energiei electrice rezultate din costurile indirecte ale emisiilor suportate în perioada 2019-2020. Schema anterioară a fost aprobată de Comisie în mai 2020 (SA.56403).

Prin această modificare, România prelungește până în 2022 termenul pentru plata ajutoarelor pentru anul 2020, având în vedere întârzierea plăților din cauza unei rate de îmbolnăvire excepțional de ridicate în contextul pandemiei de coronavirus.

Comisia a constatat că schema este necesară și adecvată pentru a sprijini întreprinderile mari consumatoare de energie să facă față creșterii prețurilor la energie electrică și pentru a evita ca întreprinderile să se mute în țări din afara UE cu politici climatice mai puțin ambițioase, ceea ce duce la o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

În plus, Comisia a constatat că schema respectă cerințele privind auditurile energetice și sistemele de gestionare prevăzute în Orientările privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS. Prin urmare, aceasta sprijină obiectivele UE în materie de climă și mediu și obiectivele stabilite în Pactul verde european.

Comisia a mai concluzionat că ajutorul acordat este limitat la minimul necesar și nu va avea efecte negative nejustificate asupra concurenței și a schimburilor comerciale din UE. Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.