Comisia ceartă România pentru restanțele în implementarea directivelor europene
România are mai multe restanțe în privința transpunerii în legislația națională a reglementărilor europene și Comisia Europeană a cerut explicații autorităților de la București.
Comisia solicită României să pună în aplicare normele UE privind emisiile industriale
Executivul UE îndeamnă insistent România să transpună pe deplin în legislația sa internă legislația UE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere [Directiva 2015/2193]. Actul normativ reglementează emisiile de dioxid de sulf, de oxizi de azot și de pulberi în atmosferă cu scopul de a reduce aceste emisii și riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu pe care le pot determina, și stabilește norme pentru monitorizarea emisiilor de monoxid de carbon. Statelor membre li s-a cerut să comunice măsurile naționale de transpunere a directivei în legislația națională până la 19 decembrie 2017. Dat fiind că România nu a respectat termenul, Comisia i-a trimis, în ianuarie 2018, o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât România nu a comunicat încă măsurile, Comisia îi trimite acum un aviz motivat. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde. În absența unui răspuns corespunzător, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la România.
De asemenea, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere României, din cauza incapacității acestei țări de a controla emisiile de dioxid de sulf provenite de la două instalații mari de ardere. Conform Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE), statele UE trebuie să respecte un plafon național de emisii pentru pulberi și pentru dioxid de sulf. Instalațiile incluse în planul național de tranziție pot fi exceptate de la respectarea limitelor stricte de emisii până în 2020, cu condiția respectării limitei naționale. Două instalații mari de ardere – Govora 2 și Deva 2 – au dus limitele de emisii ale României cu mult peste plafoanele naționale pentru dioxid de sulf și pulberi, cu efecte semnificative asupra mediului și sănătății publice. Întrucât România nu a luat măsurile necesare pentru a preveni aceste depășiri, Comisia a decis să deschidă procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și să trimită României o scrisoare de punere în întârziere. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Comisia solicită României să își alinieze legislația în domeniul asigurărilor auto la normele UE
Comisia a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, prin care îi cere să își transmită observațiile cu privire la normele sale naționale referitoare la asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto. Normele naționale actuale impun o obligație de notificare prealabilă a oricărei intenții de modificare a primelor, precum și o serie de limitări a modalităților de calculare a primelor de către asigurători. Potrivit Comisiei, aceste obligații contravin dispozițiilor Directivei Solvabilitate II, astfel cum au fost interpretate de jurisprudența Curții referitoare la principiul libertății tarifare. Legislația națională cuprinde, de asemenea, dispoziții care îi obligă pe asigurători să emită, pentru anumite categorii de vehicule, o poliță valabilă doar pe teritoriul României și să stabilească cuantumul primei ținând seama de riscurile asociate. În opinia Comisiei, aceste dispoziții contravin Directivei privind asigurarea auto, care impune ca polițele de asigurare de răspundere civilă auto să acopere întregul teritoriu al Uniunii pe baza unei prime de asigurare unice. În cazul în care România nu acționează în următoarele două luni, Comisia îi poate trimite un aviz motivat cu privire la această chestiune.
De asemenea, Comisia a trimis România, alături de Grecia și Irlanda, în fața Curții de Justiție pentru că nu a pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor.
Legislația privind securitatea cibernetică
Comisia a decis astăzi să trimită câte o scrisoare de punere în întârziere către 17 state membre, printre care și România, solicitându-le să transpună integral în legislația națională primul act din legislația UE privind securitatea cibernetică. Obiectivul Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS; Directiva 2016/1148/UE) este de a obține un nivel ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în întreaga UE, prin dezvoltarea capacităților naționale în domeniul securității cibernetice, prin sporirea cooperării la nivelul UE și prin impunerea obligativității raportării incidentelor de către operatorii de servicii esențiale și de către furnizorii de servicii digitale. Statele membre trebuiau să transpună Directiva NIS în legislațiile naționale până la 9 mai 2018, întrucât aceasta a intrat în vigoare în august 2016.
Directiva privind studenții și cercetătorii din afara UE
Executivul european a decis astăzi să trimită scrisori de punere în întârziere către 17 state membre, înre care se numără și România, pentru că nu au comunicat legislația națională care transpune în întregime Directiva privind condițiile de intrare, de ședere și de mobilitate în interiorul UE a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair (Directiva 2016/801). Termenul până la care statele membre trebuiau să își alinieze legislația la directiva menționată și să informeze în acest sens Comisia a fost 23 mai 2018. Statele membre dispun acum de două luni pentru a transpune integral directiva în legislația națională, în caz contrar, Comisia putând să ia în considerare trimiterea de avize motivate.
Comisia îndeamnă 14 state membre să pună în aplicare noile norme privind datele din registrul cu numele pasagerilor (PNR)
Joi, Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere următoarelor state membre (Austria, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia și Spania) pentru neîndeplinirea obligației de a comunica adoptarea legislației naționale de transpunere integrală a Directivei PNR (Directiva 2016/681), acre trebuia transpusă până la 25 mai 2018. Datele PNR se referă la informațiile furnizate de pasagerii liniilor aeriene atunci când fac rezervări sau se îmbarcă pentru zboruri. Aceste date pot include informații precum numele pasagerului, datele de călătorie, itinerariul, numărul locului, bagajul, datele de contact și mijloacele de plată. Directiva prevede ca statele membre să instituie un sistem național de colectare, analiză și schimb de date PNR în scopul aplicării legii, cu respectarea deplină a garanțiilor privind protecția datelor. Potrivit Comisiei, prelucrarea datelor PNR este un instrument important de combatere a terorismului și a infracțiunilor grave, ajutând la detectarea tiparelor de călătorie suspecte și la identificarea infractorilor și a teroriștilor potențiali, inclusiv a celor necunoscuți de către autoritățile de aplicare a legii. Ea constituie un element esențial de pe Agenda europeană privind securitatea și o piatră de temelie în construcția unei Uniuni a securității efective și reale.
Comisia îndeamnă 6 state membre să transpună în mod corect măsurile de protecție a animalelor de laborator
Comisia Europeană a decis să trimită scrisori de punere în întârziere către șase state membre (Estonia, Germania, Portugalia, România, Slovacia și Spania) pentru deficiențe în transpunerea în legislațiile lor naționale a normelor UE privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (Directiva 2010/63/UE). Directiva, care trebuia transpusă până la 10 noiembrie 2012, garantează un nivel ridicat de bunăstare a animalelor, menținând în același timp funcționarea corectă a pieței interne și urmărește reducerea la minimum a numărului de animale utilizate în experimente și impune utilizarea de alternative, acolo unde este posibil. Potrivit Comisiei, legislația română este deficientă din punctul de vedere al penalităților și nu prevede obligația de a dispune de personal veterinar la fața locului. Statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Comentarii