România se confruntă cu riscuri crescute sub forma deteriorării deficitului de cont curent și accelerarea costurilor cu forța de muncă iar deciziile guvernamentale recente au sporit riscurile în sectorul financiar și ar putea afecta în mod negativ investițiile private, spune Executivul european.

„Recentele inițiative legislative riscă să amenințe funcționarea normală a sectorului financiar. Aceste inițiative includ o lege adoptată de Parlament care plafonează retroactiv dobânzile la creditele ipotecare și o ordonanță de urgență a Guvernului care impune o taxă pe activele bancare, legată de dobânda interbancară. Mai mult, măsurile care vizează Pilonul II de pensii, adoptate, de asemenea, prin ordonanță de urgență, ar putea afecta semnificativ dezvoltarea piețelor de capital, care sunt deja foarte limitate în România. Noile riscuri pentru sectorul bancar, slăbirea investitorilor instituționali și creșterea lipsei de predictibilitate a procesului de elaborare a politicilor ar putea afecta, de asemenea, investițiile private”, subliniază Comisia Europeană în documentul intitulat „Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește îndeplinirea priorităților economice și sociale”.

Potrivit Executivului comunitar, aceste decizii ar putea genera o reducere a creditului disponibil, mai puțini investitori pe termen lung și un climat de elaborare a politicilor instabil și impredictibil.

Pe de altă parte, forul european atrage atenția că România se confruntă cu riscuri crescute sub forma deteriorării deficitului de cont curent și accelerării costurilor cu forța de muncă.

„Deficitul de cont curent s-a adâncit începând din 2014, în principal din cauza creșterii deficitului balanței comerciale. În pofida unei performanțe bune a exporturilor, creșterea importurilor a depășit-o pe cea a exporturilor. Creșterile repetate ale salariului minim și ale salariilor în sectorul public au pus sub presiuni crescute costurile cu forța de muncă. Impactul politicilor salariale asupra competitivității costurilor a fost până acum contracarat de o serie de factori: câștigurile de productivitate, o translatare lentă către sectorul bunurilor comercializabile a creșterii costurilor cu mâna de lucru la nivelul întregii economii și deprecierea monedei. Cu toate acestea, continuarea acestor tendințe presupune posibile pierderi de competitivitate, lăsând economia vulnerabilă la șocurile externe”, subliniază documentul citat.

Potrivit acestuia, deciziile guvernamentale cu privire la salariile în sectorul public și salariul minim au jucat un rol major în creșterea riscurilor la adresa competitivității costurilor. De asemenea, politica fiscală expansionistă a limitat marja de manevră pentru amortizarea șocurilor potențiale.

„Persistența acestor tendințe poate provoca noi pagube asupra încrederii actorilor economici, poate reduce capacitatea economiei de a se adapta la șocurile care ar putea apărea acasă sau peste hotare și poate afecta necesitățile în creștere ale economiei de finanțare externă, măsurate prin înrăutățirea deficitului”, se mai precizează în raportul de țară al CE.