Comisia Europeană estimează o creștere mai redusă a economiei României în acest an, după o încetinirea a avansului economic în a doua parte a anului trecut.

Economia României va crește cu 4,2% în 2022, după un avans de 6,3% anul trecut, potrivit prognozei intermediare de iarnă, publicată joi de Comisia Europeană.

În prognoza de toamnă, publicată în noiembrie, Executivul UE estima o creștere a produsului intern brut de 7% în 2021, urmată de o creștere cu 5,1% în acest an.

Și prognoza pentru 2023 a fost coborâtă la 4,5%, de la 5,2% anterior.

„În 2021, economia României este așteptată să înregistreze o creștere cu 6,3%, în principal ca urmare a cererii domestice solide. Spre sfârșitul anului, avântul s-a potolit din cauza problemelor de aprovizionare, apariției unui nou val de infectare cu COVID-19 și creșterii puternice a inflației”, arată Comisia Europeană în documentul citat.

Pentru acest an, perspectivele de creștere sunt solide, chiar dacă mai moderate, în special în domeniul serviciilor, a comerțului, industriei și sectorul construcțiilor. Consumul privat își va relua creșterea în al doilea trimestru, când restricțiile vor fi relaxate, iar inflația se va mai reduce, estimează Executivul comunitar.

Acesta apreciază că investițiile vor rămâne la un nivel ridicat, mai ales ca urmare a fondurilor din PNRR și a fondurilor de coeziune. Pe de altă parte, creșterea dobânzilor va avea un efect negativ asupra investițiilor private.

De altfel, Comisia Europeană estimează că economia întregii Uniuni va fi afectată în acest an. Deși preconizează o creștere economică mai mare pentru 2021 la nivelul întregii UE (5,3%), Comisia și-a redus estimarea pentru 2022 la 4%, urmată de un avans de 2,3% în 2023.

Încetinirea creșterii este pusă pe seama numărului foarte mare de infectări cu COVID-19 în ultimele valuri pandemice, prețurilor ridicate la energie, dar și problemelor de aprovizionare la nivelul întregului bloc comunitar. În același timp, Comisia avertizează că riscurile și incertitudinile vizând economia rămân foarte ridicate, mai ales că la pandemia de COVID-19, piața produselor energetice și funcționarea lanțurilor de aprovizionare se adaugă și tensiunile geopolitice din estul Europei.