Economia românească riscă o „aterizare dură” în absența reformelor structurale și a consolidării fiscale, avertizează Comisia Europeană în cel mai recent raport de țară pentru România.

Comisia Europeană a remarcat că economia a crescut puternic în ultima perioadă, dar creșterea a fost alimentată în principal de consumul populației, în timp ce investițiile au rămas la un nivel modest. În acest context, inegalitățile și sărăcia sunt în continuare ridicate, remarcă executivul UE.

„Unele reforme structurale au fost inversate în 2017, iar altele au fost amânate. Progresele înregistrate în lupta anticorupție au fost din nou puse în pericol”, se arată în documentul publicat miercuri.

Comisia estimează că rata de creștere a economiei va încetini în acest an, deși va rămâne peste potențial, iar piața muncii a evoluat în tandem cu creșterea accelerată a economiei. Rata de ocupare s-a majorat cu 0,7% în 2017, în timp ce șomajul a scăzut la 4,9%, cel mai redus nivel din ultimii peste 20 de ani.

„Șomajul redus și lipsa de forță de muncă calificată au dus la presiuni pe piața muncii. Remunerațiile angajaților sunt mici raportat la media UE, însă majorările salariale semnificative din 2017, inclusiv pe fondul unei creșteri de 16% a salariului minim și a creșterii salariilor din sectorul public, riscă să pună presiune pe competitivitate și inflație, dacă nu sunt acompaniate de creșterea productivității”.

 

La fel, și deficitul bugetar este în pericol să crească, ceea ce ar pune în pericol atingerea țintelor din planul fiscal național, Comisia amintind că, în 2017, Consiliul a constatat că România nu corectează „devierea semnificativă” de la obiectivele bugetare pe termen mediu.

Progrese limitate

Raportul de țară remarcă însă că România a făcut progrese limitate în soluţionarea celor trei recomandări specifice de ţară pentru perioada 2017-2018. Mai mult, în probleme precum stabilirea salariului minim în funcţie de un mecanism transparent, egalizarea vârstei de pensionare sau cadrul fiscal, România nu a înregistrat niciun progres.

Potrivit Executivului comunitar, au fost înregistrate progrese limitate cu privire la respectarea obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor, educaţie, tratamentul ambulatoriu, administraţia publică şi prioritizarea investiţiilor publice. Au fost înregistrate unele progrese cu privire la achiziţiile publice, combaterea muncii nedeclarate şi combaterea plăţilor informale în sistemul de sănătate.

„Măsurile legislative adoptate în 2017 au inversat progresele substanţiale în anul anterior cu privire la consolidarea guvernanţei corporative a companiilor de stat, ceea ce indică o revenire semnificativă asupra reformelor anterioare”.

 

Potrivit primei recomandări specifice de ţară, în 2017, România trebuia să asigure conformitatea cu Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2017 de a corecta abaterea vizibilă de la traiectoria de ajustare astfel încât să poată atinge obiectivul bugetar pe termen mediu. 

Justiția și lupta anti-corupție, supuse unei presiuni intense

„Ireversibilitatea progresului în lupta împotriva corupţiei a fost recent pusă în pericol”, consideră Comisia Europeană.

„Rezultatele bune şi continue ale instituţiilor judiciare în lupta împotriva corupţiei au fost în mare parte afectate de evenimentele din anul trecut. Reformele în curs ale legilor justiţiei riscă să dăuneze independenţei judiciare şi să anuleze progresele realizate în ultimii zece ani. În plus, instituţiile judiciare şi cadrul legal privind combaterea infracţiunilor de corupţie continuă să fie suspuse unei presiuni intense”, se arată în documentul publicat de Comisia Europeană.

Potrivit raportului, corupţia persistă la toate nivelurile şi rămâne un obstacol pentru a face afaceri, provocările cele mai mari ale mediului de afaceri fiind corupţia şi problemele de guvernanţă în sectorul public. 

În următoarea perioadă, Consiliul European ar urma să discute concluziile care reies din fiecare raport de ţară. Ulterior, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre cu privire la rapoartele de ţară. Până la mijlocul lunii aprilie statele membre sunt aşteptate să răspundă la provocările identificate în programele lor naţionale de reformă şi programele de convergenţă. Pe baza tuturor acestor surse, Comisia îşi va prezenta propunerile pentru noi recomandări specifice de ţară la finele primăverii, în care vor fi menţionate provocările principale care trebuie soluţionate de fiecare ţară.