România trebuie să evite implementarea unor măsuri permanente care pot afecta sustenabilitatea finanțelor publice, transmit din nou oficialii de la Bruxelles, după ce Parlamentul a votat pentru creșterea pensiilor cu 40%.

România este de mai mulți ani sub lupa Comisiei Europene și a Consiliului pentru derapajele fiscale, în special sub guvernările PSD.

De aceea, chiar dacă UE a dat mână liberă statelor membre să cheltuie fără grija deficitului bugetar pentru a depăși criza economică provocată de coronavirus, România poate fi totuși penalizată.

Președintele Klaus Iohannis a avertizat miercuri că România riscă să piardă fonduri europene de trei miliarde de euro dacă mărirea pensiilor cu 40% intră în vigoare. La propunerea Comisiei Europene, Consiliul poate suspenda plățile către România deoarece finanțele țării se aflau în dezechilibru încă dinaintea izbucnirii epidemiei de COVID-19.

Surse europene au arătat pentru EURACTIV că ar putea fi afectate inclusiv fondurile din noul instrument de relansare economică lansat de Comisie. G4Media a explicat că procedura este detaliată în Regulamentul 1303/2013 al UE, care prevede că, după ce Comisia Europeană „concluzionează că statul membru nu a luat măsuri de implementare a programului de ajustare” sau dacă Consiliul decide că „un stat membru nu respectă programul de ajustare macroeconomică” sau adoptă două decizii succesive în cadrul aceleiași proceduri de dezechilibru, Consiliul UE poate decide suspendarea parțială a plăților către un stat membru.

În primăvara acestui an, România era singurul stat european aflat în procedură de deficit excesiv, procedură inițiată de Bruxelles atunci când deficitul bugetar al unui stat membru depășește limitele prevăzute în tratat, respectiv 3% din produsul intern brut.

Consiliul cerea atunci României să reducă treptat deficitul sub nivelul de 3% din PIB până în 2022 și stabilea data de 15 septembrie ca termen limită până la care România să ia acțiuni și să raporteze în detaliu strategia de consolidare prin care își va atinge țintele.

„Am primit un raport de la autoritățile române cu privire la strategia de consolidare preconizată pentru corectarea deficitului excesiv, pe care îl analizăm în prezent”, a declarat joi pentru EURACTIV un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

În evaluarea Comisiei se va ține seama de impactul economic și fiscal al pandemiei de coronavirus, dar oficialii de la Bruxelles urmăresc îndeaproape și evoluțiile cu privire la creșterea propusă a pensiilor.

La doar câteva săptămâni după ce anunța procedura de deficit excesiv, Comisia activa clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, dând practic mână liberă statelor membre să cheltuie fără grija depășirii deficitului bugetar pentru a înlătura efectele economice ale pandemiei de COVID-19.

Totuși, în luna mai, Comisia recomanda României să urmeze o politică fiscală prudentă, luând toate măsurile necesare pentru a combate pandemia de COVID-19, dar evitând implementarea unor măsuri permanente care ar periclita sustenabilitatea finanțelor publice. Cu alte cuvinte, fără creșteri ale pensiilor, salariilor în sectorul bugetar sau chiar a alocațiilor copiilor.

Pe de altă parte, Comisia încuraja autoritățile de la București să adopte „toate măsurile necesare pentru a răspunde în mod eficient la pandemia de coronavirus, să susțină economia și să sprijine relansarea care va urma” - inclusiv să acorde sprijin financiar companiilor și gospodăriilor, să crească investițiile publice și să le promoveze pe cele private.

Între timp, guvernul a promovat diferite scheme de ajutor de stat - care au crescut cheltuielile statului, în timp ce veniturile la buget au scăzut din cauza blocajului economic cauzat de epidemie, astfel că deficitul bugetar a ajuns la niveluri considerabil mai mari decât cele luate în calcul la începutul anului. 

În august, Guvernul a adoptat un proiect de rectificare a bugetului care majorează deficitul la 8,6% din PIB, cu cinci puncte procentuale mai mult decât cel estimat în primul buget pentru acest an. Iar această creștere a deficitului este estimată în condițiile în care o majorare a pensiilor cu 40% ce urma să aibă loc din septembrie a fost modificată de guvern, care a redus-o la 14%. 

Totuși, Parlamentul nu a fost de acord cu creșterea doar cu 14% a pensiilor și a modificat, la rândul său, rectificarea, reintroducând nivelul de 40%, și, de parcă nu era suficient, parlamentarii au mai adăugat câteva cheltuieli suplimentare pentru salariile profesorilor și pentru autoritățile locale.

În acest context, Comisia își reiterează recomandările adresate autorităților de la București.

„Comisia va lua în considerare pe deplin activarea clauzei derogatorii generale de evadare a Pactului de stabilitate și creștere când va evalua dacă România a luat măsuri eficiente de corecție”, a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru EURACTIV.

Acesta a explicat că activarea clauzei permite statelor membre să facă față în mod adecvat crizei generate de COVID-19, dar sub brațul preventiv și corectiv al Pactului de stabilitate și creștere, respectiv cu condiția ca viabilitatea fiscală pe termen mediu să nu fie pusă în pericol.

„În evaluarea acțiunilor eficace, Comisia va lua în considerare atât măsurile de amortizare a impactului crizei, cât și considerentele de sustenabilitate fiscală”, a avertizat oficialul european.

„Prin urmare, România ar trebui să evite în continuare punerea în aplicare a unor măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea fiscală, așa cum este indicat în recomandările Consiliului adresate României în iulie”, a adăugat reprezentantul Comisiei.