„După o creștere puternică în 2021, economia României urmează să încetinească până la 2,6 % în 2022, deoarece inflația ridicată erodează venitul disponibil, iar războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei afectează sentimentul economic, lanțurile de aprovizionare și, în cele din urmă, investițiile”, a anunțat luni Comisia Europeană, cu ocazia publicării prognozei economice de primăvară.

Anterior, Comisia estima că economia României va crește cu 4,2% în acest an. În 2021, creșterea economică a fost de 5,9%.

Executivul UE preconizează o ușoară accelerare a creșterii în 2023, odată cu o posibilă scădere a inflației. Astfel, potrivit previziunilor de primăvară, produsul intern brut al României va crește cu 3,6% în 2023, față de ritmul de 4,5% preconizat în urmă cu doar câteva luni.

Comisia estimează că economia UE va rămâne pe un trend ascendent, chiar dacă mult redus față de previziunile anterioare, datorită efectului combinat al redeschiderilor post-izolare și al măsurilor ferme luate la nivel de politici în cursul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică. „Mai exact, redeschiderea post-pandemie a serviciilor cu intensitate ridicată a contactelor, o piață a muncii puternică și care continuă să se amelioreze, o acumulare mai scăzută a economiilor și măsurile bugetare de compensare a creșterii prețurilor la energie urmează să sprijine consumul privat. Investițiile vor beneficia de desfășurarea integrală a Mecanismului de redresare și reziliență și de implementarea agendei de reforme aferente”, se arată într-un comunicat al Executivului european.

Perturbările provocate de război la nivel logistic și al lanțului de aprovizionare, precum și creșterea costurilor de producție la o gamă largă de materii prime se adaugă, pe de o parte, perturbărilor din comerțul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a răspândirii COVID-19 aplicate încă în anumite părți ale Chinei, și afectează, pe de altă parte, producția.

În plus, principalul impact asupra economiei mondiale și a economiei europene este legat de prețurile materiilor prime energetice. Deși ele crescuseră deja substanțial înaintea războiului, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea legată de lanțurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra prețurilor, sporindu-le totodată volatilitatea. Este ceea ce s-a întâmplat cu alimentele și alte bunuri și servicii de bază, pe fondul unei scăderi a puterii de cumpărare a gospodăriilor.

În cazul României, Comisia Europeană și-a majorat semnificativ prognoza de inflație pentru acest an, de la 5,3% cât estima în februarie, până la 8,9% conform previziunilor de primăvară, urmând ca în 2023 inflația să se reducă la 5,3%, când ar urma să se resimtă efectul de bază.

Comisia estimează că rata șomajului va rămâne la aproximativ 5,5%, iar deficitul public va atinge 7,5% din PIB în 2022, urmând să scadă până la 6,3% în 2023.

„Riscurile sunt orientate preponderent în jos pentru creșterea economică și viceversa pentru inflație, deoarece situația depinde de lungimea și de severitatea conflictului precum și de tensiunile comerciale globale. Cu toate acestea, există și riscuri orientate în sus, în condițiile în care formarea brută de capital ar putea fi influențată pozitiv de procesele de relocare a activităților de producție din Ucraina și Rusia în timp ce piața muncii ar putea să integreze mai mulți oameni care fug din Ucraina decât se estima inițial”, susține Comisia Europeană.