„Există în continuare percolul de a fi pierduți bani, iar efortul nu trebuie întrerupt, ci dimpotrivă amplificat. Mă bucur că au fost propuse o serie de măsuri care, dacă vor fi aplicate vor aduce rezultate imediate, evitând astfel situația în care România ar putea pierde sume importante de bani prin dezangajare”, a declarat luni Corina Crețu, în cadrul unei conferințe pe tema fondurilor europene, organizată de platforma Cursdeguvernare.ro.

Comisarul european a notat progresele făcute în ultima jumătate de an, inclusiv autorizarea autorităților de management a programelor operaționale și creșterea sumelor atrase de la UE. „Din august până acum, Comisia Europeană a transferat guvernului României peste un miliard de euro”, a spus Crețu, adăugând însă că autoritățile mai au de lucru la calitatea proiectelor și la implementarea acestora.

„Din punctul de vedere al Comisiei, procesul de implementare pe teren este foarte lent”, a mai spus comisarul pentru politica regională a UE. Astfel, a amintit Crețu, România a pierdut deja sume de bani de la UE din cauza derulării greoaie a multor proiecte începute în exercițiul financiar 2007-2013, care au trebuit fazate în exercițiul multianual curent.

„Din cele 20 de miliarde de euro alocate pentru 2014-2020, 2,8 miliarde de euro sunt proiecte fazate care trebuiau finanțate din exercițiul anterior”, a spus Crețu.

Dar trebuie să gândim și dincolo de bani, spune comisarul european. „UE nu este doar un bancomat”, ci o alianță care apără valori precum democrație, libertate, solidaritat, spune Corina Crețu.

„Ne dorim o uniune bazată pe solidaritate care să ajute la reducerea decalajelor. România poate trece la o etapă următoare în dezvoltarea ei”, a spus Crețu, reluând o idee susținută și de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, care a vorbit în deschiderea conferinței.

„Proiectul european nu se limitează la fondurile europene, ceea ce ne unește sunt valorile europene”, a spus Isărescu. Guvernatorul a vorbit de importanța fondurilor europene pentru dezvoltarea economică și socială a României, amintind însă că până și cursul valutar are de beneficiat de pe urma lor.

Isărescu este convins că absorbția de fonduri europene ar trebui să fie sistematic țintită pentru marile proiecte de dezvoltare, prioritizate în așa fel încât să sprijine creșterea economică durabilă. „Investițiile în infrastructură au nu numai un rol economic, ci și unul social, politic, au chiar un rol național prin reducerea decalajelor între regiuni”, spune guvernatorul, remarcând faptul că România are cea mai mare disparitate între regiuni din Uniunea European și că aceasta s-a adâncit în ultimul deceniu.

Astfel, chiar dacă România a atras sume importante de la Bruxelles, „realitatea este că ele nu au contribuit la apropierea decalajelor dintre regiuni”, a spus Isărescu.

„Din păcate, lipsa infrastructurii care să interconecteze regiunile istorice acționează în sensul permanentizării acestor decalaje, iar această problemă tinde să devină o problemă chiar de securitate națională”.

După patru ani din exercițiul financiar curent, România încă mai are miliarde de euro de luat de la UE, totuși, în contextul în care abia a atras 5,5% din fondurile pe care le are la dispoziție.

Dezvoltare calitativă, nu doar cantitativă

Guvernatorul BNR a amintit că, în perioada 2007-2017, România a beneficiat de fonduri europene de la bugetul UE de 45,7 miliarde de euro, reprezentând în medie anual 2,8% din PIB. „Pentru România, fondurile europene reprezintă nu numai aceste cifre, dar și șansa privind modernizarea economiei și a țării, șansa creării unei infrastructuri atât de necesare pentru o dezvoltare durabilă”.

De altfel, și Adrian Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice, spune că „fondurile europene sunt o oportunitate pentru a dezvolta România, sunt despre cum să schimbăm România, nu este vorba doar de absorbție”.

Însă absorbția fondurilor se vede imediat în indicatorii macroeconomici, de la investiții la deficit de cont curent și, uneori, chiar în cursul leului.

„Ca observator zilnic al situației de pe piețele valutare pot să vă mai fac o mărturisire, că atunci când sunt întârziate intrările de bani europeni sau vin numai parțial, lucrul se observă chiar zilnic în echilibrul de pe piața valutară", a mai spus Isărescu.

Guvernatorul a precizat că este absolut normal să ne dorim o creștere mai rapidă, dar că aceasta trebuie să fie sustenabilă, sănătoasă, care să nu determine acumularea de riscuri, dezechilibre, de corecții în viitor atunci când dezechilibrele se acumulează.

„Pentru ca o dezvoltare și rapidă dar și sănătoasă să se îndeplinească este nevoie să ne orientăm spre o creștere, mai degrabă, calitativă și nu doar cantitativă. Ea, această creștere, să determine inclusiv o convergență a structurilor de producție, a dotării cu infrastructuri și să nu ne gândim numai la creșterea veniturilor pentru perioada imediat următoare. Acest deziderat ar presupune o creștere a înzestrării cu factori de producție și mă refer aici în primul rând la factorul capital, alături de forța de muncă, dar și la eficiența utilizării acestora, respectiv la productivitate”, a spus Isărescu.