Comisia Europeană a anunțat un pachet de propuneri privind condițiile de muncă pentru persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale, precum cele de ride-hailing (Uber, Bolt) și de livrare (Takeaway, Glovo).

Peste 28 de milioane de persoane lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă în UE, în acest moment. În 2025, numărul acestora ar putea ajunge la 43 de milioane. Potrivit Comisiei, marea majoritate a acestora desfășoară cu adevărat activități independente. Totuși, se estimează că 5,5 milioane sunt clasificați incorect ca persoane care desfășoară activități independente. 

Comisia Europeană propune un set de măsuri pentru reglementarea condițiilor de muncă în ceea ce privește lucrul pe platforme și pentru sprijinirea creșterii durabile a platformelor digitale de muncă din UE.

Potrivit Comisiei, noile norme ar urma să garanteze că persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă se pot bucura de drepturile în materie de muncă și de beneficiile sociale care le revin. Acești lucrători vor beneficia, de asemenea, de protecție suplimentară în ceea ce privește utilizarea gestionării algoritmice (sisteme automatizate care sprijină sau înlocuiesc managerii). 

Pachetul prezentat de Comisie cuprinde:

- O comunicare prin care se stabilesc abordarea și măsurile la nivelul UE în materie de lucru pe platforme. Măsurile sunt completate de acțiuni pe care autoritățile naționale, partenerii sociali și alți actori relevanți ar trebui să le întreprindă la nivelul lor. 
- O propunere de directivă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme. Propunerea include măsuri pentru a stabili în mod corect statutul profesional al persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă.
- Un proiect de orientări care clarifică aplicarea legislației UE în domeniul concurenței în cazul contractelor colective de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați și care doresc să își îmbunătățească condițiile de muncă. 

Directiva propusă urmărește să asigure faptul că persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă li se acordă statutul profesional legal corespunzător cu condițiile lor reale de muncă. Textul cuprinde o listă de criterii de control pentru a stabili dacă platforma este un „angajator”. În cazul în care platforma îndeplinește cel puțin două dintre aceste criterii, se presupune că, din punct de vedere juridic, este un angajator. Prin urmare, persoanele care lucrează prin intermediul acestor platforme ar beneficia de drepturile sociale și de muncă care decurg din statutul de „lucrător”. Pentru cei care sunt reclasificați ca lucrători, acest statut înseamnă dreptul la un salariu minim (acolo unde există), la negocieri colective, la timp de lucru și la protecția sănătății, dreptul la concediu plătit sau un acces mai bun la protecția împotriva accidentelor de muncă, la prestații de șomaj și de boală, precum și la pensii pentru limită de vârstă de tip contributiv. 

Platformele vor avea dreptul de a contesta sau de a „respinge” această clasificare, precum și sarcina de a dovedi că nu le revine niciun raport de muncă. 

Gestionare algoritmică

Directiva va încerca să sporească transparența în utilizarea algoritmilor de către platformele digitale de muncă, va asigura monitorizarea de către oameni a respectării condițiilor de muncă și va autoriza contestarea deciziilor automatizate. Aceste noi drepturi vor fi acordate atât lucrătorilor, cât și persoanelor care desfășoară cu adevărat activități independente.

Asigurarea respectării legislației

Autoritățile naționale întâmpină adesea dificultăți în accesarea datelor privind platformele și persoanele care lucrează prin intermediul acestora. Este încă și mai dificil atunci când platformele digitale de muncă funcționează în mai multe state membre, ceea ce face să fie neclar de unde se lucrează pe platforme și cine lucrează prin intermediul lor.

Propunerea Comisiei va asigura o mai mare transparență în ceea ce privește platformele, clarificând obligațiile existente de a declara munca la autoritățile naționale și solicitând platformelor să pună la dispoziția autorităților naționale informații esențiale cu privire la activitățile lor și la persoanele care lucrează prin intermediul lor.

Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Cum tot mai multe locuri de muncă sunt create de platformele digitale de muncă, trebuie să asigurăm condiții de muncă decente pentru toți cei care obțin venituri din astfel de activități. Propunerea noastră de directivă va ajuta persoanele care desfășoară o activitate independentă fictivă care lucrează pe platforme să își stabilească în mod corect statutul profesional și să se bucure de toate drepturile sociale care decurg din aceasta. Persoanele care desfășoară cu adevărat activități independente pe platforme vor fi protejate printr-o securitate juridică sporită cu privire la statutul lor și vor exista noi garanții împotriva capcanelor gestionării algoritmice. Acesta este un pas important către o economie digitală mai socială.”

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Platformele digitale de muncă joacă un rol important în economia noastră, deoarece aduc inovare, oferă locuri de muncă și contribuie la satisfacerea cererii consumatorilor. Oamenii se află în centrul acestui model de afaceri și au dreptul la condiții de muncă decente și la protecție socială. Acesta este motivul pentru care propunem astăzi noi norme, pentru a spori certitudinea, astfel încât platformele digitale de muncă să se dezvolte, și pentru a proteja drepturile persoanelor care lucrează în economia platformelor, astfel încât fiecare să poată profita la maximum de această oportunitate.”

Comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a declarat: „Trebuie să valorificăm la maximum potențialul de creare de locuri de muncă al platformelor digitale. Dar ar trebui, de asemenea, să ne asigurăm că sunt locuri de muncă de calitate, care nu promovează precaritatea, astfel încât persoanele care lucrează prin intermediul lor să aibă siguranță și să își poată planifica viitorul. Propunerea Comisiei prevede criterii clare pentru a stabili dacă o platformă este un angajator și, în caz afirmativ, lucrătorilor acestora le revin anumite drepturi în materie de protecție socială și de muncă. Progresul tehnologic trebuie să fie echitabil și favorabil incluziunii, motiv pentru care propunerea abordează, de asemenea, transparența și supravegherea algoritmilor platformelor.”

Între 2016 și 2020, veniturile din economia platformelor au crescut de aproape cinci ori, de la aproximativ 3 miliarde EUR la aproximativ 14 miliarde EUR.