Comisia Europeană recomandă autorităților din România să ia mai multe măsuri de ajustare fiscală, care trebuie să asigure o corecție a deficitului bugetar fără a afecta creșterea economică.

Aflată în procedură de deficit excesiv de anul trecut, România ar trebui să-și reducă deficitul bugetar la 8% din produsul intern brut în acest an, de la 9,2% din PIB în 2020. Ulterior, deficitul ar trebui să coboare la 6,2% din PIB în 2022, la 4,4% din PIB în anul următor, iar în 2024 să scadă la 2,9% din PIB.

Pe termen mediu este estimată o reducere semnificativă a deficitului bugetar de aproximativ 6,3 puncte procentuale până în 2024, în condițiile unei diminuări semnificative a cheltuielilor bugetare ca procent în PIB și a unei creșteri ușoare a veniturilor bugetare, arată Comisia Europeană în recomandările specifice de țară, publicate miercuri sub umbrela Semestrului European.

„România trebuie să deășească situația de deficit excesiv până în 2024 cel târziu”, spune Comisia Europeană, care recomandă implementarea totală a măsurilor deja adoptate pentru acest an. În plus, guvernul trebuie să precizeze ce alte măsuri are în vedere pentru a-și corecta deficitul în următorii ani.

„România ar trebui să pună în aplicare pe deplin măsurile adoptate deja pentru 2021. Ar trebui să specifice și să pună în aplicare măsurile suplimentare necesare pentru corectarea deficitului excesiv până în 2024. Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o corecție durabilă într-un mod favorabil creșterii. Orice venituri neprevăzute ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul general guvernamental”, - spune Comisia în recomandările către Consiliul UE.

România trebuie să ia măsuri și să raporteze strategia de consolidare prevăzută pentru atingerea țintelor până pe 15 octombrie, apoi să raporteze din 6 în 6 luni progresele înregistrate până la corectarea deficitului excesiv.

Comisia avertizează că datoria publică ar putea ajunge aproape de 60% din PIB în 2024, cu mult mai mult decât 47% din PIB anul trecut.

„Sunt foarte bucuros să vă anunț că strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală. Deci, există încredere în ceea ce am spus că facem, în reformele pe care le vom face în perioada următoare”, a declarat premierul Florin Cîțu.