Consiliul Județean Cluj a făcut miercuri un pas important pentru infrastructura județeană, aprobând o alocare suplimentară de fonduri pentru mai multe proiecte din domeniul sănătății și educației. Vedeta investițiilor rămâne Spitalul Pediatric Monobloc din Borhanci, care va primi 16,2 milioane de euro pentru a accelera construcția, începută în primăvară. Această unitate medicală este una dintre cele mai ambițioase investiții în infrastructura spitalicească a României din ultimii 30 de ani.

Spitalul va avea 506 paturi pentru spitalizare continuă, 51 pentru spitalizare de zi și 30 dedicate secției de terapie intensivă, urmând să deservească circa 50.000 de copii anual la nivel național. Valoarea totală a proiectului este estimată la aproximativ 1 miliard de lei, iar lucrările trebuie finalizate în patru ani. Administrația județeană vizează finanțarea prin Programul Operațional Sănătate, dar este pregătită și să apeleze la Banca Europeană de Investiții pentru a asigura fondurile necesare.

Pe lângă spital, alte proiecte medicale din Cluj primesc sprijin financiar. Ambulatoriul Integrat al Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca va beneficia de aproape 12 milioane de lei pentru extindere, iar Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Chiricuță” primește fonduri pentru un sistem de criocongelare necesar transplantului medular.

Educația nu a fost nici ea uitată: aproape 7,5 milioane de lei au fost alocați pentru achiziția a nouă microbuze școlare electrice destinate elevilor din comunele județului, precum și pentru dotarea unităților de învățământ special cu mobilier modern și echipamente digitale.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a subliniat importanța acestor investiții: „Este o prioritate să susținem proiecte care aduc beneficii reale comunității noastre și care cresc calitatea vieții clujenilor. Continuăm să investim masiv în sănătate și educație, pentru servicii moderne și eficiente”.

Aceste alocări vin în contextul rectificării bugetului pe 2025, chiar în momentul în care guvernul anunță măsuri de „consolidare fiscală” care, potrivit specialiștilor, ar putea conduce la o „reducere semnificativă” a investițiilor publice la nivel național.