Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I a fost de 216,26 miliarde de lei (prețuri curente), în creștere, în termeni reali, cu 2,4% față de aceeași perioadă din 2019, a anunțat marți INS.

Creșterea economiei a fost susținută mai ales de sectorul comerțului și serviciilor, în timp ce industria a avut o evoluție negativă.

Astfel, potrivit INS, contribuții pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:

• comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (+1,1%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%;
• informațiile și comunicațiile (+0,9%), cu o pondere de 7,0% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 14,1%;
• construcțiile (+0,8%), cu o pondere de 4,0% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 23,3%;
• activitățile profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 10,4%.

Pe de altă parte, contribuții negative au înregistrat:

• industria (-1,2%), cu o pondere de 19,6% la formarea PIB și care a înregistrat o reducere a volumului de activitate cu 5,9%;
• impozitele nete pe produs (-0,1%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB și care au înregistrat o reducere a volumului lor cu 0,7%.

Calculată pe categorii de utilizări, creșterea produsului intern brut s-a datorat în special consumului populației și investițiilor, arată INS. Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populației, al căror volum s-a majorat cu 3,8%, au contribuit cu 2,5% la creșterea PIB, în timp ce formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 5,9%, contribuind cu 0,9% la creșterea PIB.

O contribuție negativă la creșterea PIB a avut-o exportul net (-3,2%), consecință a creșterii volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 0,8%, comparativ cu reducerea volumului exporturilor de bunuri și servicii, cu 5,5%, a precizat INS.

Față de trimestrul anterior, PIB a crescut cu 0,3% în primul trimestru din 2020, în date ajustate sezonier.

INS admite că estimările „semnal” (transmise acum 3 săptămâni) precum și cele provizorii (anunțate marți) sunt afectate de dificultățile create de criza pandemică și de instituirea stării de urgență. „Aceste dificultăți au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naționale și s-au concretizat printr-o creștere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informațiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puțin posibil, calitatea indicatorilor produși”, se arată în comunicatul INS.

De altfel, pandemia de COVID-19 a avut un impact puternic și asupra activității economice, afectând considerabil activitatea din industrie și din sectorul turismului. Pe de altă parte, pe fondul izbucnirii epidemiei, consumul populației a crescut, și din cauza cumpărăturilor alimentate de panică.

Dar vârful contracției economice este așteptat în al doilea trimestru, în condițiile în care starea de urgență a durat până pe 15 mai.