În acest context, estimarea premierului Ludovic Orban, care a spus miercuri că prognozele indică un efect negativ care este posibil să ducă la o creștere economică negativă între minus 1 și minus 3%, ar părea mult subevaluată.

Măsurile de carantină sau de distanțare socială au frânat brusc economia în luna martie și încă nu se știe când vor fi ridicate restricțiile. Mulți analiști atrag atenția că, spre deosebire de alte crize, de această dată este o scădere atât a producției, deci a ofertei, pentru că multe companii s-au închis, cât și a cererii, pentru că, blocați în case, cei mai mulți consumatori aleg doar produse de strictă necesitate, renunțând în cea mai mare parte la produse de lux.

Estimările indică acum că economia mondială își va reveni parțial în 2021, dacă măsurile de restricționare sunt ridicate în a doua jumătate a acestui an și economia reîncepe să-și tureze motoarele. Dacă pandemia va fi mai extinsă, recesiunea va fi extrem de severă.

Apel la istorie

De altfel, FMI a spus deja că recesiunea economică va fi de această dată mai severă decât cea de după criza financiară din 2008. Acea criză a lovit puternic România, prinzând-o cu deficite foarte mari chiar când resursele financiare au devenit și mai greu de obținut. 

Și în 2020, România a pornit cu un deficit bugetar de peste 4% din PIB, după ce guvernarea PSD a crescut puternic salarii, în special în sectorul bugetar, și pensii, concomitent cu reducerea unor taxe și impozite.

Spre deosebire de 2009, totuși, există un sprijin mult mai puternic din partea Uniunii Europene. Pe de-o parte, Comisia Europeană a anunțat diverse programe de sprijinire economică, iar unele dintre ele ar putea acoperi o parte dintre cheltuielile statului, de exemplu pentru șomajul tehnic. În plus, o creștere a deficitului bugetar nu va mai fi pedepsită de UE, care ridică pentru o vreme restricția de ținere a acestui indicator sub 3% din PIB.

Cum se vede criza în Europa

Dar, chiar și cu sprijinul UE, principalele economii europene estimează un recul economic semnificativ.

Banca Franței a anunțat miercuri, într-o estimare, o cădere de circa 6% a PIB francez pentru primele trei luni ale anului, cea mai slabă evoluție trimestrială de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Economia Germaniei va cădea cu 9,8% în trimestrul doi al acestui an, cea mai gravă cădere de la primul calcul al datelor de creștere trimestrială, în 1970, și de două ori mai mare decât contracția din primul trimestru din 2009, potrivit prognozelor făcute de principalele institute economice germane.

Economia României este strâns legată de cele europene, dat fiind că trei sferturi din schimburile comerciale sunt cu alte state din UE. „Este important și ce face Europa, economia României depinde de economia Europei”, a recunoscut premierul Ludovic Orban în interviul acordat miercuri seară B1TV. 

Dar chiar și fără legătura cu Europa, multe sectoare din România au fost puternic afectate de auto-izolare și alte măsuri luate de autorități pentru a limita extinderea epidemiei, de la restaurante și hoteluri, la firme auto.

„Deocamdată este evident că sunt afectate foarte multe companii, în economie suferă foarte multe companii, încercăm să susținem companiile care își continuă activitatea, căutăm instrumente care să genereze efecte benefice. La ora actuală, cam 30% din economie este afectată”, a spus premierul.

„Deja prognozele noastre indică un efect negativ în economie care este posibil să ducă nu la o reducere a creșterii economice, ci chiar o creștere economică negativă care, pe baza prognozei făcute de specialiștii noștri, poate să fie între minus 1 și minus 3%. Veniturile bugetare vor fi afectate, încă nu putem previziona cu exactitate cu cât se vor reduce veniturile, dar cu siguranță vor fi afectate sever, sunt cheltuieli care au crescut și care sunt absolut necesare pentru a menține o viață decentă pentru angajați și pentru a oferi companiilor și cetățenilor români o soluție pentru a putea să rezolve problemele pe care le au”, a adăugat Orban.

Premierul a spus, totuși, că Guvernul nu a finalizat încă evaluarea, pentru că încă așteaptă date din economie, iar firmele continuă să se închidă.

Ce spun analiștii

De fapt, analiștii români se așteaptă ca efectele să se vadă mult mai departe de luna aprilie. Aproape jumătate dintre analiștii CFA România (48%) anticipează că impactul economic al coronavirusului se va resimți puternic până în trimestrul IV al acestui an, iar deficitul bugetar anticipat are o valoare medie de 6,5% din PIB.

În acest context, aproape toți analiștii chestionați în sondajul asociației anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9370, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9954.

Totuși, Banca Mondială are o estimare oarecum optimistă privind evoluția economiei românești. ​Creșterea economică este proiectată să încetinească la 0,3% în 2020, de la o estimare de 3,8% înainte de criza COVID-19, se arată într-un raport al Băncii Mondiale. Proiecția este făcută sub presupunerea că va veni o creștere graduală în cea de-a doua parte a anului 2020 și va accelera în 2021 la 4,4%.

„Totuși, riscul recesiunii în 2020 este substanțial și în creștere pe măsură ce COVID-19 oprește segmente mari ale economiei europene și aduce perturbări lanțurilor de aprovizionare și modelelor comerciale”, se arată în document.

„Pentru a răspunde consecințelor COVID-19, deficitul fiscal este de așteptat să crească la circa 5,5% din PIB în 2020, de la un deficit planificat de 3,6%. În plus, presiunea pe deficit vine de la noua lege a pensiilor care stipulează o creștere cu 40% din septembrie 2020”, menționează Banca Mondială.

Alte previziuni sunt însă mai puțin optimiste, dar, după cum punctează economistul șef al OCDE, Laurence Boone, este foarte dificil de făcut scenarii: „Putem ieși parțial din carantină, dar dacă populația este puțin imunizată se poate să ne confruntăm cu un nou val al virusului și o nouă perioadă de carantină”.

Iar economia nu va reveni din locul din care a plecat odată cu ridicarea măsurilor impuse în starea de urgență, punctează Ionuț Dumitru, fostul președinte al Consiliului Fiscal. „Studiile arată că efectele pandemiilor se întind pe perioade foarte lungi, chiar decenii. Sunt industrii care vor suferi mult timp. Să nu ne imaginăm că, dacă restricțiile se ridică peste două luni, imediat va fi aglomerație în restaurante sau oamenii se vor duce din nou în concedii ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a declarat Dumitru într-un interviu acordat ziare.com.

Cum ne comparăm cu 2009

De aceea, Fondul Monetar Internațional a avertizat deja că recesiunea ar putea fi chiar mai severă decât în urmă cu circa un deceniu. „Această criză este fără precedent. Am văzut cum economia mondială s-a oprit. Suntem acum într-o recesiune care este mult mai gravă decât criza financiară globală din 2008-2009”, a declarat Kristalina Georgieva, șefa FMI, în urmă cu câteva zile.

Într-o prezentare susținută joi, Georgieva arată că fluxurile financiare care au ieșit din statele emergente au fost de circa 100 miliarde de dolari în ultimele două luni, de trei ori mai mari decât în aceeași perioadă din timpul crizei financiare de după 2008. Fluxurile comerciale s-au prăbușit, iar FMI se așteaptă ca aceeași soartă să o aibă și remitențele - banii trimiși de muncitorii din străinătate familiilor rămase acasă.

Cu multe fabrici cu lacătul pe ușă, cu exporturile blocate din cauza granițelor închise, cu comercianți care mai vând doar alimente și medicamente, cu peste un milion de șomeri, dar și cu mulți români din diaspora rămași fără loc de muncă, incapabili astfel să trimită bani familiilor din țară, economia României nu stă pe roze. Dacă adăugăm și spațiul limitat pe care guvernul îl are pentru a sprijini companiile și angajații, relansarea s-ar putea lăsa așteptată, chiar și după ce pandemia dispare.