„La această parte pozitivă - Europa vrea să-și dezvolte anumite capacități (de producție industrială, n.r.) și partea de est a Europei este mai bine poziționată să primească investiții străine - partea cealaltă a monedei acestei regionalizări economice este și o zonă protecționistă pe care o vedem la nivelul (vestului, n.r.) UE și în care ne vom încadra și noi”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, într-o conferință pe tema producției autohtone organizate de Ziarul Financiar.

„De ce se teme Europa? De preluarea unor companii europene de companii din afara UE, de distorsionarea pieței europene, pentru că vin companii din afara Uniunii Europene, care nu respectă aceleași reguli privind ajutoarele de stat și blocarea subvențiilor, și atunci au avantaje față de companiile europene. Pe toată această zonă sunt în lucru măsuri la nivel european și național, ca să facem mai dificile preluările de companii europene de către companii străine sau intrarea pe piață a unor companii non-europene. Și noi vom fi parte din această tendință”, a adăugat șeful Consiliului Concurenței.

Pe de altă parte, relocarea capacităților de producție în Europa ar putea ajuta la păstrarea locurilor de muncă pe continent, în condițiile în care activitatea economică a fost grav afectată de criza coronavirusului.

„Toți încercăm să nu dispară locurile de muncă, în ideea că criza va fi relativ de scurtă durată, și atunci economia își poate reveni în linii mari la situația anterioară. Odată ce trecem însă de acest efort de salvare a tuturor, va trebui să realizăm că sunt evoluții în economie, sunt sectoare care sunt cumva condamnate, dacă vreți, de tehnologie, și acolo trebuie să permitem să se producă o ajustare”, a spus Chirițoiu, potrivit Agerpres.

Criza a arătat vulnerabilitatea pe care o are Europa în fața unor importuri din alte zone ale lumii și aici intervine ideea de a scurta lanțurile de producție, a punctat șeful autorității de concurență. „Și noi, România, ca și alții, sperăm ca aceste capacități de producție care ne așteptăm să vină dinspre Asia spre Europa să fie localizate la noi. De văzut dacă putem să le facem mai bine țintite, mai specifice din punct de vedere sectorial”, a spus el.

Chirițoiu s-a declarat surprins de reacțiile puternic naționale ale statelor membre, la începutul crizei. „Unde am fost ceva mai suprins în această criză este reacția publică. Reacția guvernamentală și la noi și în alte țări a fost inițial foarte națională. Acest lucru ne-a arătat că, atunci când ne speriem, când vine un șoc, reflexul e să ne uităm la noi în țară, la ce putem face noi aici și mai puțin la ce putem face împreună cu alte țări. Cred că ne-ar fi prins mai bine mai multă coordonare cu alte state, în fazele inițiale ale crizei, în special cu Uniunea Europeană ne-ar fi prins bine, și asta cred că e o lecție pe care toată lumea o trage în momentul de față”, a punctat el.

Dar acum lucrurile se îndreaptă spre o implicare mai mare a UE în răspunsul la criză. „Mișcarea, în toate discuțiile, e spre o mai mare implicare la nivelul Uniunii Europene și, dacă ne uităm în istorie, așa a avansat Uniunea Europeană, din criză în criză. În momentul când lucrurile nu merg bine, asta generează impulsul pentru a extinde sfera de intervenție a Uniunii, deci faptul că vedem acum că UE probabil se va împrumuta, va mobiliza fonduri suplimentare și își va crește resursele avute la dispoziție e un răspuns la această criză”, a conchis Bogdan Chirițoiu.