De această dată, nu mai pleacă doar sărmanii, persoanele fără venituri și fără locuri de muncă, ci persoane educate, unele cu calificări înalte. Sunt alegerile europarlamentare de anul viitor o șansă de a schimba tendința, sau, dimpotrivă, o vor accentua, date fiind declarațiile anti-europene ale multor politicieni?

România, ca și alte state din estul Europei, a fost o destinație atractivă pentru investitorii străini, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană. Perioada 2006-2008 a reprezentat vârful în privința atragerii de investiții străine directe, dar criza financiară a afectat puternic economia locală și interesul investitorilor pentru România. Astfel, de la fluxuri de circa 8 miliarde de euro anual înainte de criză, investițiile au coborât spre 2-3 miliarde în 2009-2013 și în 2017 abia au ajuns la 4,7 miliarde de euro, circa jumătate din nivelul înregistrat în 2008.

Creșterea treptată a investițiilor străine a mers mână-n-mână cu expansiunea economică. În ultimii ani, economia a crescut accelerat, pe fondul consumului privat stimulat de reduceri de taxe și creșteri salariale, care au fost de altfel criticate atât de analiști, cât și de organismele europene.

În 2017, economia României a crescut cu aproape 7 procente, cel mai mare avans al PIB din UE, dar această creștere alimentată de consum nu este de durată. În acest an, creșterea a frânat spre 4 procente, o valoare încă robustă, dar mult sub așteptările Guvernului.

Creștere economică mare, dar și sărăcie extinsă

Și totuși, se pare că expansiunea economică nu a adus o creștere proporțională a bunăstării. Nivelul veniturilor rămâne modest în comparație cu media europeană, cu toate creșterile salariale din ultima vreme, iar o mare parte din populație este sub pragul de sărăcie. Astfel, România este una dintre cele trei țări membre UE (alături de Bulgaria și Grecia) în care peste o treime din populație era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, cu 35,7% din locuitori aflați în această situație.

Dar, pe lângă sărăcie și situația economică nefavorabilă din timpul crizei financiare, sunt și alte considerente care stau la baza migrației, precum dezamăgirea față de evoluția societății sau lipsa perspectivelor de dezvoltare, apreciază sociologii. Cu alte cuvinte, dacă ar trăi bine în România, nu ar pleca de aici.

„Momentul Revoluției din 1989 a fost depășit cu mari speranțe. Oamenii au avut mari așteptări, speranțe și au crezut că o să le meargă din ce în ce mai bine. Dar au fost dezamăgiți. Și prin anii 2000 a început exodul masiv către Occident, iar intrarea în Uniunea Europeană a accentuat acest fenomen”, spunea recent sociologul Constantin Miron.

Mulți dintre cei plecați s-au obișnuit cu viața din Occident și nu-și mai propun să revină, cum se gândeau în primii ani după plecare. Ba chiar, atunci când condițiile se înrăutățesc, cum a fost acum câțiva ani în Spania sau mai recent în Italia, preferă să se mute într-o altă economie dezvoltată, precum țările nordice sau Germania. De altfel, potrivit Oficiului Federal de Statistică, anul trecut au emigrat în Germania mai mulți români decât sirieni. Românii au fost în 2017, dintre cetățenii statelor UE, cei mai numeroși imigranți în Germania, 73.000 oameni, peste polonezi (34.000), croați (33.000) sau bulgari (30.000).

De fapt, un raport al Organizației Națiunilor Unite menționa România ca fiind a doua țară din lume în topul celor care au pierdut din cauza migrației cei mai mulți locuitori, după Siria, țară devastată de un război civil. Potrivit ONU, 3,4 milioane de români au ales, în perioada 2005-2015, să trăiască în alte țări.

„Conform ultimului Eurobametru, din martie 2018, inegalitățile sociale, migrația și șomajul sunt în topul preocupărilor europenilor. În România, inegalitățile sunt abia pe locul trei, e o temă pe care o auzim destul de rar la noi. Pe primele locuri pe agenda publică se situează subiectele privind creșterea economică și migrația”, remarca recent conferențiarul universitar Claudiu Tufiș, prodecan al Facultății de Științe Politice, Universitatea București.

Guvernul speră că va putea atrage înapoi în țară măcar o parte dintre cei plecați, dar analiștii sunt sceptici, spunând că doar relansarea economică nu poate opri migrația. De altfel, numai în 2017, an cu o creștere economică de 6,9% și extrem de benefic pentru portofelele românilor (datorită creșterilor de salarii, de pensii, și reducerilor de taxe), peste 220.000 de cetățeni români au emigrat.

Cât pierde economia din „fuga creierelor”

Astfel că, în ciuda faptului că România rămâne o destinație atractivă pentru multe companii, pe fondul unei fiscalități atractive și costurilor mai mici, investitorii sunt alungați, uneori, de lipsa de forță de muncă calificată, pe fondul brain drain. Un raport al PwC arată că, în mod special, companiile private nu pot găsi personal calificat, din cauza fugii creierelor, iar consecințele economice ale acestui fenomen echivalează numai în România cu 6% din PIB.

În acest context, alegerile europene de anul viitor se anunță un bun prilej pentru discuții privind migrația, chiar dacă în campania electorală probabil se vor discuta mult mai mult subiecte interne decât teme internaționale. „Cred că temele vor fi naționale și «naționale, în context european», cel mult. Care sunt temele care ard în România? Evident, corupția. Fenomenul de emigrare, pleacă nouă români pe oră, în medie”, a declarat europarlamentarul Cătălin Ivan (care a părăsit recent grupul S&D).

Pe de altă parte, declarațiile de independență față de UE ale multor politicieni par să fi trezit euroscepticismul în populație. Potrivit celui mai recent sondaj al Parlamentului European, publicat în luna octombrie, doar 49% dintre români mai cred că apartenența țării la UE este un lucru bun, față de un procent de 59% în aprilie.

Totuși, 43% dintre români au o imagine pozitivă despre Parlamentul European, și 63% și-ar dori ca legislativul european să aibă un rol mai important. Mai mult, sondajul arată că gradul de informare și interesul față de alegerile europene din 2019 sunt în creștere.

Paradoxal, teme economice sunt pe primele locuri în interesul românilor, deși politicienii nu cred că economia va fi atât de prezentă în campanie. „În România, vom discuta mai mult despre corupție, justiție, mai puțin despre economie”, crede eurodeputatul Marian Jean Marinescu (PPE).

În schimb, Parlametrul arată că temele prioritare pe care le doresc discutate în campania electorală cetățenii români sunt: economie (53%), combaterea șomajului în rândul tinerilor (44%), promovarea drepturilor omului și a democrației (38%), protecția consumatorului și siguranța alimentară (36%) și protecția socială (35%).

Probabilitatea ca agenda internă să domine campania pentru alegerile europene este ridicată, crede și Victor Boștinaru (eurodeputat din partea PSD, membru al grupului S&D), pentru că subiectele de politică internă sunt mai apropiate de interesul alegătorilor și al jurnaliștilor. „Pe deasupra, sunt și mai conflictuale și mai capabile să producă breaking news”.

„Doar că, de data aceasta, alegerile europene au o importanța crucială pentru însăși supraviețuirea Uniunii, și, deci, a locului și rolului țării noastre în cadrul Uniunii”.