„Un risc sistemic mare este posibil prin agravarea stării bugetului public, a finanțelor publice, destabilizarea economiei dacă se majorează punctul de pensie cu 40%, ceea ce ar duce la o creștere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB. Am avea o reacție a piețelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecție macroeconomică ordonată, pe mai mulți ani, am fi obligați la o corecție dezordonată, foarte costisitoare economic și social”, se precizează în raportul de analiză a convergenței „România - Zona Euro, Monitor”, informează Agerpres.

Parlamentul votează astăzi un amendament la proiectul rectificării bugetare, care prevede creșterea punctului de pensii cu 40%. Această prevedere era inclusă în legea pensiilor, dar guvernul a modificat-o, oferind o creștere de 14%, din cauza condițiilor economice nefavorabile, în contextul epidemiei de coronavirus. Pe fondul scăderii veniturilor bugetare și a creșterii cheltuielilor generate de epidemie, deficitul bugetar a fost estimat de guvern la 8,6% din PIB în acest an, mult peste ținta inițială de 3,6% din produsul intern brut.

Documentul publicat pe site-ul BNR face referire, între altele, și la opinia cea mai recentă a Consiliului Fiscal, în care se menționează că este esențial să fie evitată o creștere a punctului de pensie cu 40%, care ar destabiliza economia și mai mult, „în vremuri tare complicate”, când trebuie să luptăm cu COVID-19, să atenuăm efectele crizei economice.

„Este obligatoriu să evităm ca economia românească să intre într-o spirală de criză foarte periculoasă. Acoperirea necesarului de finanțare pentru acest an este asigurată în largă măsură, dar mult mai problematică ar putea fi acoperirea finanțării pe termen mediu în lipsa unui program clar de corecție macroeconomică. Este greu de crezut că piețele financiare vor tolera/accepta, pentru o perioadă îndelungată, niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă devierea de la cerințele PSC, regulile fiscale în UE, vor rămâne suspendate și în 2021”, se arată în raport.

Conform documentului, obiectivul ambițios de aderare la zona euro (și, în prealabil, de intrare în Mecanismul Cursurilor de Schimb - ERM2) nu este compatibil cu încălcarea acquis-ului comunitar cu privire la Uniunea Economică și Monetară care exclude deficite bugetare structurale mari și, cu deficite externe considerabile, așa cum era situația României la începutul anului 2020.

Analiza BNR cere creșterea veniturilor fiscale pentru a putea face față în viitor unor crize similare, în special prin creșterea bazei de impozitare. „O asemenea creștere ar ajuta mult ca procesul de corecție macroeconomică să nu fie însoțit de taxe și impozite mai mari, ceea ce ar fi o corecție suboptimă”, susțin autorii raportului.

Potrivit acestora, marea provocare macroeconomică începând cu 2021 este corecția deficitului bugetar și a dezechilibrului macroeconomic, care ar fi de dorit să nu fie brutală și să nu implice creșteri abrupte de taxe și impozite.

„Este îndoielnic că piețele vor accepta deficite bugetare mari ani în șir. Trebuie făcută distincție între cheltuieli permanente și cheltuieli one-off, cauzate de nevoia de a atenua efectele epidemiei”, se mai spune în raport.