În SUA, companiile au dreptul să efectueze disponibilizări în masă în decurs de câteva luni, în timp ce în Europa există drepturi în legislația muncii care fac practic imposibilă concedierea a sute de lucrători fără acordul prealabil din partea sindicatelor. Astfel, unii lucrători din sectorul tehnologiei din Europa rămân într-o situație incertă, fără a ști dacă vor fi afectați sau nu de negocierile respective.

În Franța, de exemplu, compania-mamă a Google, Alphabet, are în vedere un scenariu de plecare voluntară, oferind pachete compensatorii. Amazon a încercat să convingă mai mulți manageri de nivel superior să demisioneze, oferind salarii de până la un an și alte beneficii.

În Franța și Germania în special, unde legislația muncii îi protejează pe lucrători prin cele mai stricte legi, Google negociază în prezent cu reprezentanții angajaților pe această temă, dar, tocmai datorită protecțiilor legislative puternice, în ambele țări este de așteptat să fie comparativ mai puține disponibilizări.

Este de remarcat faptul că, potrivit Bloomberg, Google nu plănuiește concedieri în Grecia, România sau Austria.

"Lucrăm atent și individual cu fiecare țară în care au loc reduceri pentru a respecta pe deplin obligațiile legale, care variază în funcție de regiune, sunt complexe și necesită timp”, a declarat un purtător de cuvânt al Google pentru Bloomberg.

De notat că garanțiile pentru lucrătorii din Marea Britanie sunt mai slabe, prin urmare, se estimează că 500 din cei 8.000 de angajați ai Google vor fi forțați să plece din companie. Același lucru este valabil și pentru Dublin, unde sindicatele spun că gigantul tehnologic intenționează să reducă 240 de locuri de muncă, precum și pentru Zurich, unde se estimează că vor fi tăiate aproximativ 200 de locuri de muncă.

Sursa: RADOR