În ultimii ani, decarbonizarea a devenit un deziderat tot mai prezent în documentele europene, care consemnează termene, capacități energetice și sancțiuni precise, care redesenează treptat modul în care Europa își propune să producă energie.

Uniunea Europeană și-a propus astfel reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050.

Pentru statele membre UE, decarbonizarea nu se traduce doar prin ținte generale, ci prin calendare asumate și monitorizate de Comisia Europeană. În cazul României, aceste angajamente sunt incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care condiționează accesul la fonduri europene de implementarea unor reforme clare în sectorul energetic.

Ultimele evenimente internaționale, de la războiul din Ucraina și până la relația cu marile puteri economice ale lumii, au determinat conducerea UE să-și mai cenzureze entuziasmul climatic.

În cazul României, această relaxare a termenelor de conformare încep să se vadă în deciziile guvernamentale.

O ordonanță de urgență adoptată marți de Guvern vizează modificarea cadrului legal privind decarbonizarea, prin care sunt puse în aplicare etapele revizuite de retragere a capacităților pe bază de cărbune. Inițial, România se angajase să închidă până la finalul lui 2025 o capacitate totală de 1.755 MW. În urma negocierilor cu Comisia Europeană, acest calendar a fost ajustat: 1.045 MW vor fi retrași definitiv până la 31 decembrie 2025, iar restul de 710 MW până la 31 august 2026, conform unei decizii de punere în aplicare a Consiliului UE din noiembrie 2025.

Modificarea nu înseamnă abandonarea obiectivului, ci o reprogramare a pașilor, justificată de nevoia de a menține funcționarea Sistemului Electroenergetic Național. Ordonanța subliniază explicit că menținerea temporară, integrală sau la putere redusă, a unor capacități pe cărbune este necesară pentru siguranța alimentării cu energie electrică și termică, inclusiv pentru consumatorii din municipiile Craiova și Râmnicu Vâlcea.

Din punct de vedere practic, actul normativ creează un mecanism de reducere controlată a puterii instalate la producătorii de energie pe bază de lignit și huilă. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei primește competența de a modifica licențele de exploatare, astfel încât scăderea capacităților să fie definitivă și aliniată cu angajamentele asumate la nivel european.

Pentru a asigura respectarea calendarului, ordonanța introduce și un mecanism sancționator: operatorii care nu scot din exploatare capacitățile pe bază de cărbune riscă o amendă contravențională de 5% din cifra de afaceri, dacă modifică licențele doar formal, fără închiderea efectivă a grupurilor energetice.

În același timp, Guvernul își rezervă posibilitatea de a ajusta termenele din planurile de restructurare, prin hotărâre, în cazul în care acestea sunt renegociate și aprobate de Comisia Europeană. Prevederea este relevantă în special pentru Complexul Energetic Oltenia, unul dintre actorii mari implocați în procesul tranziției energetice din România.