Deficitul a urcat de la 2,29% din PIB la sfârșitul lunii mai, dar, pe ansamblu, este mai mic față de cel consemnat în prima jumătate a lui 2020, când a fost de 45,2 miliarde de lei (4,28% din PIB).

Veniturile strânse la buget au fost de aproape 176,4 miliarde de lei în perioada ianuarie-iunie, cu 20,6% mai mult, în termeni nominali, decât în același interval din 2020.

Pe partea de venituri, majorarea din primele șase luni a fost determinată de redresarea indicatorilor economici, de recuperarea parțială a unor categorii de venituri (contribuții de asigurări și TVA), dar și de baza redusă aferentă 2020 (în principal perioada martie-mai - caracterizată preponderent de lockdown), a precizat Ministerul Finanțelor.

Cele mai importante creșteri nominale s-au înregistrat în cazul TVA (41,5% an/an), al contribuțiilor de asigurări (13,8%), fondurilor europene (38,9%), accize (21,2%), respectiv impozit pe salarii și venit (16,9%).

Cheltuielile bugetare au fost cu aproape 10% mai mari în primele șase luni, la 210,2 miliarde de lei.

Cheltuielile de personal au însumat 55,71 miliarde de lei, în creștere cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,9% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai puțin față de ianuarie-iunie 2020. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 27,47 miliarde de lei, în creștere cu 8,3% comparativ cu primele șase luni din 2020, a precizat ministerul.

O creștere se reflectă la bugetul de stat, respectiv 33,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 7,9%. Conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 3,97 miliarde de lei din total bunuri și servicii reprezintă plăți pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum și plata pentru vaccinuri împotriva COVID-19.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 75,25 miliarde de lei, în creștere cu 8,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 13,76 miliarde de lei, cu 32,7% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 21,35 miliarde de lei, în creștere cu 32,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 16,12 miliarde de lei. De asemenea, se observă o creștere mai accentuată a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 52,84% din totalul cheltuielilor pentru investiții pe primele șase luni ale anului 2021, a mai menționat Ministerul Finanțelor.

Pe întreg anul 2021, guvernul estimează un deficit bugetar de 7,16% din PIB, cu mult peste limita maximă acceptată în UE, de 3% din PIB. Totuși, în contextul pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană a suspendat regulile de disciplină bugetară pentru a permite statelor membre să finanțeze redresarea rapid a economiilor. România însă era în procedură de deficit excesiv dinaintea pandemiei și trebuie să coboare deficitul sub nivelul de 3% până în 2024.