La început de toamnă începe Festivalul Enescu, începe Promenada Operei, începe festivalul de documentare de la Arad, se desfășoară Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, s-au încheiat recent TIFF, Electric Castle și Summer Well. Organizatorii de evenimente culturale încearcă, în 2021, să facă uitat anul 2020 în care multe evenimente s-au anulat din cauza restricțiilor specifice pandemiei, iar altele s-au desfășurat cu public restrâns. 

Însă digitalizarea, care anul trecut a fost pentru mulți unica opțiune de a comunica cu publicurile lor, e în continuare o modalitate de a ajunge la cei care nu vor sau nu pot să meargă la spectacole, în muzee sau la proiecții.

2020

„Cea mai importantă schimbare, care a fost o premieră în România și, probabil, la nivel internațional, a fost reinventarea Concursului Enescu 2020 în format hibrid”, spune Oana Marinescu, directoarea de comunicare a festivalului și concursului internațional George Enescu. 

„Am reinventat totul în vara lui 2020, când a fost evident că nu putem să aducem concurenții și membrii juriilor la București, aproape tot ce a fost legat de logistică: procedurile de participare - candidații trebuiau să înregistreze piesele pregătite pentru Concurs și să le transmită în format video; procedurile de jurizare, pentru a putea să se adapteze membrii juriilor la specificul video și online; modul de prezentare publică a interpretărilor - în mod normal publicul avea acces în sala de concerte, or acum am creat o platformă cu un mecanism de promovare / prezentare a concurenților, inclusiv cu un mecanism de „aplauze” online,” spune Marinescu.

Toate evenimentele cu public și instituțiile culturale au avut de suferit în 2020. Marile festivaluri, Electric Castle, Untold, Summer Well au anulat complet edițiile de anul trecut. Electric Castle a organizat în schimb un concert fără public, numit FESTIVAL, și o tabără de creație, pe care le-a documentat video, oferind astfel conținut digital publicului. Multe muzee din România, urmând modele internaționale, au început să își digitizeze exponatele și să ofere tururi virtuale, de cele mai multe ori gratuite. Teatrele au început și ele să ofere spectacole înregistrate video, din arhive, sau jucate special pentru publicul de acasă. 

Festivalul Filmului European, un eveniment susținut de Comisia Europeană și desfășurat în mod tradițional în jurul Zilei Europei, a avut loc anul trecut o formă redusă, doar cu scurt-metraje, transmise doar online. 

„Cea mai mare schimbare a constat în adaptarea programului,” spune Anca Hrab, coordonatoarea biroului EUNIC al ICR, organizatorul festivalului. „Împreună cu directorul artistic al ediției de anul trecut am gândit două secțiuni de filme de scurtmetraj, o secțiune de filme scurte europene, intitulată „EuShorts” și o secțiune dedicată filmelor românești intitulată „Cinem@casa”, în  care am adresat o invitație mai multor realizatori români  de a propune filme în contextul autoizolării impuse de criza sanitară.”

Unul dintre aceste filme, Cerbul a trecut prin fața mea, r. Vlad Petri,  a primit mai apoi premiul Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj documentar.

Anca Hrab spune că formatul digital al festivalului a adus categorii noi de public din țară și din afară. 

Un alt exemplu de adaptare la restricții pentru a ajunge la public a fost Teatrul Național „Radu Stanca" din Sibiu, care a lansat platforma Scena Digitală în iulie 2020, cu o serie de producții care puteau fi urmărite prin achiziția de bilete. A urmat apoi organizarea online a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) și redifuzarea, în mod gratuit, a celor 138 de spectacole. În total, producțiile difuzate online au înregistrat peste trei milioane de vizualizări.

Directorul FITS, Constantin Chiriac, declara în luna mai, pentru Mesagerul de Sibiu: „Încă de la începutul pandemiei am schimbat lista de investiții, am făcut investiții în zona de streaming, în aparatură, în site-ul Scenei Digitale și am făcut multă investiție în ceea ce înseamnă posibilitatea de a înregistra. De asemenea, în oamenii care sunt capabili să facă acest lucru, în traduceri, în montaj, în regizori, în echipe care sunt capabile, pe lângă spectacolul fizic (pe care întotdeauna l-am pus în prim-plan), să creeze și varianta de online, de film, de structură înregistrată care să fie diferită de spectacolul fizic.”

Există și exemple de instituții care nu au reușit să țină pasul cu noile tehnologii. În timp ce multe muzee s-au grăbit să creeze tururi virtuale pe care să le ofere celor de acasă, Muzeul Național de Artă al României, poate cel mai important muzeu de artă al țării, a început în primăvara lui 2020 o serie de „tururi virtuale tematice”, care însă nu erau altceva decât fotografii ale exponatelor, însoțite de texte și publicate pe pagina de Facebook. Chiar și azi, în 2021, MNAR are pe site tururi virtuale învechite, bazate pe tehnologia Adobe Flash, care nu mai este acceptată de browsere.

2021

În 2021, entuziasmul pentru consumul de cultură online a părut să scadă, în comparație cu perioada de lockdown din 2020, mai ales în condițiile în care unele evenimente au putut fi organizate în format fizic.

„În mai 2021, când am avut concertele finale la Ateneu, publicul a revenit în sală și acest lucru s-a văzut și în audiențele online care au fost mai mici, în condițiile în care accesul a fost cu bilete”, spune Oana Marinescu despre etapele finale ale Concursului George Enescu.

Oana Marinescu spune că la Festivalul Enescu 2021 va fi continuată tradiția de la edițiile precedente si vor fi transmise concertele online. „Însă, spre deosebire de finalele de la Concursul Enescu, accesul va fi gratuit. De asemenea, transmitem pe platforma noastră digitală diverse tipuri de conținut video: filme, concerte sau extrase din concerte. Fiecare concert din program are scena lui virtuală, iar publicul poate să urmarească transmisiunea de acasă.” 

„Deocamdată, cel puțin pe partea de muzică clasică, la noi, oamenii preferă să plătească bilet pentru a merge în sala de concert și să vadă gratis online,” spune ea. 

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), considerat unul dintre cele mai mari festivaluri din lume, a prezentat în perioada 20-29 august 2021, peste 600 de evenimente din 37 de țări, de pe toate continentele, iar organizatorii spun că a fost cea mai complexă ediție desfășurată până în prezent. Ediția 2021 a FITS, a cărui temă a fost „Construim speranța împreună” s-a desfășurat în format fizic, hibrid și online - în săli de spectacole, în spații neconvenționale, în biserici, în piețele Sibiului, pe site-urile sibfest.ro și scena-digitala.ro, pe pagina de Facebook și canalul de YouTube ale festivalului.

Festivalurile de film au avut evoluții diverse în 2020 și 2021. Cel mai mare dintre ele, TIFF,  și-a reluat organizarea în format complet anul acesta, după ce anul trecut avusese doar proiecții în aer liber și pe platforma online TIFF Unlimited. 

După ce anul trecut a prezentat în exclusivitate documentare românești și a avut tema sugestivă „Acasă”, festivalul de filme documentare fARAD își reia proiecțiile în săli anul acesta și are două ateliere transmise online. 

Festivalul Filmului European, care se prezintă ca „cel mai longeviv și de succes program cultural al Comisiei Europene în România”, aproape a dispărut în 2021. Potrivit Ancăi Hrab, de vineri până duminică, 7- 9 mai, pe pagina de Facebook a Comisiei Europene publicul a avut  acces gratuit la șase scurtmetraje realizate anul trecut, în programul Cinem@casă al Festivalului Filmului European, iar pe 7 mai a avut loc și dezbaterea „FFE TALKS: Industria filmului în Uniunea Europeană”.

Viitorul 

„Festivalul Filmului European își propune să revină în cinematografe în viitor, dar avem în vedere și păstrarea unei componente online. În urma experienței din perioada pandemiei ne-am dat seama de avantajele pe care le poate aduce un format hibrid al Festivalului Filmului European,” spune Anca Hrab. 

Constantin Chiriac spunea, la rândul său, în mai: „Digitalizarea va avea un rol foarte important în anii viitori și se vor crea multe evenimente hibride, se vor crea multe lucruri noi, la care uneori nici nu ne așteptăm – ele se nasc cu o viteză uluitoare și sunt convins că multe din exercițiile, din experimentele care au avut, au și vor avea loc, vor fi date uitării. Timpul filtrează, decantează, și numai tot ce ține de real și de frumos merge mai departe.”

Și Oana Marinescu mizează pe continuarea digitalizării: „În mod normal, ne-am dorit o digitalizare mult mai puternică a Festivalului și considerăm ca are nevoie de acest lucru. Însă nu am avut resursele financiare pentru un proiect de anvergură, iar pandemia ne-a blocat resursele în lupta pentru supraviețuirea efectivă a evenimentului. Pe viitor, este însă una din direcțiile strategice pe care Festivalul are nevoie să se dezvolte, pentru a rămâne în liga mare.”

Un studiu din februarie 2021, comandat de comisia CULT a Parlamentului European, concluziona, printre altele: „În timp ce Sectoarele Creative și Culturale au intrat în arena tranziției, este de o importanță crucială ca mișcarea de tranziție să continue având sustenabilitatea ca busolă pe termen lung (spre deosebire de situația actuală care este nesustenabilă). Sectoarele Creative și Culturale europene au nevoie nu doar să fie ‘reconstruite mai bine’ ci și să fie reconstruite sub stindardul sustenabilității, astfel încât să conducă la o schimbare sistemică profundă (în siguranță față de COVID-19).”

Și în PNRR există câteva măsuri adresate transformării digitale a sectoarelor creative, semn că nevoia a devenit clară și decidenților politici. Programul își propune să finanțeze, printre altele: calificarea a 350 de specialiști în domeniul utilizării mediului digital în audio-vizual, o cartografie a nevoilor digitale pe termen mediu și lung ale companiilor de producție și distribuție, un sistem național de monitorizare a distribuției de cărți și de creștere a capacității editurilor de realizare a cărților în format electronic (concretizat prin sprijinirea a 50 de edituri pentru realizarea de ebookuri). 

Linkuri: 

(Acestea sunt doar câteva linkuri către proiecte culturale și artistice online. Puteți lăsa în comentarii alte recomandări pentru cititorii EURACTIV.)

Rețelele privirii o parte din arhiva etnologică a Muzeului Țăran Român

Museum of Intimacy

Platforma TeatruVR a teatrului „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe 

MNIR: Muzeul Virtual

MNIR: Fragmente din Colecția Filatelică a României

MȚR - tur virtual

MȚR: Muzeul virtual al Copilăriei

Expoziția Identități Fragile (proiect muzeal care își propune să vorbească despre pandemie prin intermediul amprentelor emoționale ale contributorilor)

Opera Națională București - tur virtual 3D prin clădirea Operei

Balada de George Enescu în interpretarea violonistului David Garrett, împreună cu Filarmonica din Monte Carlo și sub bagheta lui Gianluigi Gelmetti, prezentată în ediția Festivalului Enescu 2015

Articol - analiză - ArtsManagement.net: The Ascendance of "Digital Culture"