Cu fonduri europene și din PNRR, ministerul Justiției vrea digitalizarea instanțelor. Dar în câți ani se poate ajunge la o digitalizare pe care să o simtă și cetățenii? În jur de 10, dacă privim spre modelele oferite de Estonia sau Germania.

Într-un comunicat recent, ministerul Justiției a anunțat că lucrează la mai multe soluții de digitalizare, în mare parte finanțate din bani din Planul Național de Redresare și Reziliență. Este vorba de o variantă nouă a aplicației informatice folosite în instanțele judecătorești, ECRIS V, care permite managementul electronic al dosarelor și prin care avocații, grefierii și judecătorii pot avea acces la toate documentele dintr-un dosar. În prezent este activă ECRIS IV, doar că aceasta funcționează în paralel cu dosarele fizice, pe hârtie, care încă tronează în teancuri în sălile de judecată. Implementarea ECRIS V a început de anul trecut și obiectivul cel mai important pe care-l promite este dosarul electronic, care le va permite beneficiarilor o gestiune integral electronică a documentelor din dosare (la nivel de instanțe și parchete). 
 
Dosarele „de hârtie” nu vor fi complet excluse ca să nu îngrădească accesul la justiție al persoanelor care nu au posibilitatea utilizării tehnologiei. Rămâne de văzut dacă dosarul electronic va însemna că, de la momentul începerii unui proces, toate documentele se vor crea și uploada electronic și nu ca acum, când unele dintre ele sunt realizate pe hârtie sau electronic, apoi semnate de mână, tipărite, scanate și uploadate în sistemul electronic, un proces cronofag și contrar ideii de digitalizare. 
 
La mijlocul lunii iunie, la ediția a X-a a Forumului EUROSFAT, secretarul de stat George Cătălin Șerban, din Ministerul Justiției, în cadrul panelului E-justice în România: Implementarea Sistemului ECRIS V, a declarat că implementarea noului sistem vine la pachet și cu sesiuni de instruire în domeniul digitalizării, pentru profesioniștii din parchete și instanțe. 

Valoarea investiției pentru noul sistem de gestiune informatică a dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată este 128 milioane de lei (aproximativ 26 de milioane de euro), iar sursa de finanțare este Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA). 
Totodată, pentru un alt proiect - virtualizarea aplicației de acum, ECRIS IV, și implementarea Dosarului Electronic Național - sunt alocați 154 milioane de lei, prin PNRR. Tot prin PNRR și pentru a spori eficiența muncii grefierilor și judecătorilor, va fi dezvoltată o aplicație „speech2text”, un soft de transcriere audio în text, în timp real, pentru consemnarea declarațiilor în timpul ședințelor de judecată. Valoarea proiectului este de 50 milioane de lei. Cel mai mult va costa upgrade-ul tehnologic: 300 de milioane de lei - aproximativ 60 de milioane de euro - tot din PNRR. 

Codru Vrabie, specialist în bună guvernare, a atras atenția, în cadrul Forumului, că este important ca un proces major de transformare digitală a sistemului să vină cu posibilitatea de a trimite, spre exemplu, documentele de la avocați la judecători în format electronic de la început, măcar pentru 80% din cazuri. Și asta „în loc să redacteze un avocat documentul, să-l scoată la imprimantă, să-l depună fizic la un dosar unde un grefier sau alt lucrător să-l scaneze ca să-l încarce în acel dosar electronic”, a spus Vrabie. „Dacă ne-am lua de pe umeri această cocoașă de 80%, e mai ușor de purtat celălalt rest de 20%,” a adăugat el.
Vrabie spune că ECRIS V ar putea fi funcțional în 2024, iar asta înseamnă că, raportat la cum au finalizat estonienii sau germanii procesele lor de digitalizare în justiție, care au durat între 8 și 10 ani, putem vorbi de o funcționalitate după 2030. El spune că ar fi important ca instruirea profesioniștilor să fie multidisciplinară, grefierii alături de judecători, fiindcă sunt profesii care vor trebui să colaboreze și mai bine odată cu digitalizarea, sau chiar avocații alături de judecători, polițiștii împreună cu procurorii, tocmai pentru a dezvolta împreună aceleași limbaje și comportamente digitale. 

„Sper că digitalizarea asta obținută prin ECRIS V să ne ajute să scădem încărcătura, să fim mai exacți în ceea ce privește complexitatea proceselor și, poate, după 2030 vedem și o formă de inteligență artificială cum vedem în Marea Britanie, la cauzele civile mici, cu prejudiciu sub 25.000 lire”, adaugă Vrabie. 

Pe de altă parte, digitalizarea justiției se reflectă în comportamentele tuturor celor care o folosesc, inclusiv cetățenii, iar nivelul lor de alfabetizare digitală contează. În cadrul Forumului, judecătoarea estonă Kai Harmand a declarat că procesul de digitalizare a justiției în țara sa a durat 10 ani, însă, a precizat ea, succesul a venit și pentru că aproximativ 94% din populație folosește în fiecare zi internetul. 

Estonia și-a propus să devină cea mai rapidă și eficientă țară europeană când e vorba de sistemul de justiție, potrivit cyberjustice.blog. Un soft de transcriere în timp real deja înlocuiește funcționarii, la audierile lungi. Iar, în 2019, estonienii au început să dezvolte inteligență artificială care să judece spețele minore unde prejudiciile sunt mai mici de 7.000 de euro. Dar asta se întâmplă într-o țară unde atât cetățenii, cât și statul sunt entuziasmați de soluțiile digitale și le îmbrățișează rapid. 

O altă posibilă soluție estonă care ar putea fi replicată în România sunt bibliotecile publice, care în Estonia au calculatoare și asistență pentru persoane fără abilități digitale.