Consiliul European, Parlamentul și Comisia și-au rezolvat diferențele de viziune cu privire la Actul privind Piețele Digitale (Digital Markets Act - DMA), o propunere care vizează marii deținători de platforme considerate a avea o poziție dominantă pe piață, astfel încât să joace un rol de gatekeeper între alte companii și utilizatorii de internet.

Dacă în trecut autoritățile din domeniul concurenței au avut dificultăți în a ține pasul cu ritmul rapid al concurenței online, DMA se bazează pe o abordare complet diferită. Regulamentul include o listă de lucruri acceptabile și inacceptabile - care ar trebui să se aplice ex-ante și transferă sarcina probei asupra giganților din domeniul tehnologiei.

Vicepreședintele executiv pentru o Europă adaptată la era digitală, Margrethe Vestager, a declarat: „Ceea ce ne dorim este simplu: Piețe echitabile și în domeniul digital. Facem acum un pas uriaș pentru a ajunge acolo - ca piețele să fie echitabile, deschise și contestabile. Marile platforme de tip gatekeeper au împiedicat întreprinderile și consumatorii să beneficieze de avantajele oferite de piețele digitale competitive. Gatekeperii vor trebui acum să respecte un set bine definit de obligații și interdicții. Acest regulament, împreună cu o aplicare fermă a legislației în materie de concurență, va aduce condiții mai echitabile pentru consumatori și întreprinderi pentru multe servicii digitale din întreaga UE." 

„Avocații din domeniul concurenței au încercat în trecut să abordeze problemele legate de gatekeeperi. Dar cazurile de concurență pot dura ani de zile și, între timp, IMM-urilor și inovatorilor li se aduc prejudicii. Aveam nevoie de un răspuns inovator. Și am reușit, în ciuda șanselor mici și a tuturor acțiunilor de lobby", a declarat Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă.

Mai mulți oficiali UE au ridicat problema „geopolitică" în timpul negocierilor, subliniind că societățile care urmează să fie desemnate ca gatekeeperi sunt în majoritate americane, printre care Google, Amazon, Facebook, Apple și Microsoft.

În schimb, negociatorul principal al Parlamentului, Andreas Schwab, a insistat asupra unui domeniu de aplicare mai restrâns, pentru a concentra resursele asupra celor care încalcă cu adevărat principiile concurenței.

Schwab a reușit să ridice pragul cantitativ pentru desemnarea unui gatekeeper la 7,5 miliarde de euro ca cifră de afaceri anuală și la 75 de miliarde de euro ca capitalizare bursieră, ceea ce face mai îndepărtată posibilitatea ca societăți europene precum Booking și Zalando să intre într-o zi în domeniul de aplicare.

Lista inițială a serviciilor digitale conținea servicii de intermediere, publicitate online, motoare de căutare, rețele sociale, platforme de partajare video, servicii de mesagerie și sisteme de operare. La insistențele deputaților europeni, au fost adăugate browserele web și asistenții virtuali.

Gatekeeperii vor trebui să se conformeze obligațiilor menite să facă piața mai echitabilă, să le sporească consumatorilor posibilitățile de alegere și să permită întreprinderilor să ocolească platformele pentru a ajunge la clienții lor.

Giganții din domeniul tehnologiei vor fi împiedicați să facă „bundling", adică să unească serviciile într-un singur pachet. În plus, operatorilor de portaluri li se va interzice să combine date de la diferite servicii, de exemplu, Facebook și Instagram, cu excepția cazului în care obțin consimțământul explicit al utilizatorului.

Legiuitorii au obținut interoperabilitatea serviciilor de mesagerie, ceea ce înseamnă că utilizatorii vor putea să trimită mesaje, imagini, videoclipuri și să efectueze apeluri criptate de la aplicații precum WhatsApp la aplicații precum Signal și Telegram. Au fost incluse și discuțiile în grup, dar în acest caz, va fi nevoie de până la trei ani pentru a garanta criptarea.

Deputații au reușit, de asemenea, să introducă prevederi privind setările implicite. La achiziționarea unui nou dispozitiv, cum ar fi un smartphone, va apărea un „ecran de alegere" pentru a oferi consumatorilor posibilitatea de a alege tipul de asistent virtual și de browser web pe care îl doresc, în loc să le aibă în mod implicit. Utilizatorii vor putea, de asemenea, să șteargă aplicațiile preinstalate.

Gatekeeperilor li se va interzice să își favorizeze serviciile, obligând companiile să le utilizeze sau împiedicându-le să folosească canale alternative cu condiții mai favorabile. De asemenea, aceștia vor trebui să asigure gratuit interoperabilitatea cu hardware-ul și software-ul lor.

Utilizatorii ar putea solicita să mute gratuit datele la a căror generare au contribuit sau să ceară unei terțe părți să facă acest lucru pentru ei.

Agenții de publicitate vor putea accesa toate datele legate de reclamele lor în timp real și în mod gratuit pentru a se asigura că obțin cel mai bun raport calitate-preț.

Întrucât DMA va începe să se aplice la începutul anului 2023, va urma o perioadă de tranziție pentru a desemna gatekeeperii și pentru a defini cea mai bună modalitate de a le aplica noile norme.

"Acum trebuie să trecem de la teorie la practică. Și pentru a vedea dacă funcționează, ar trebui să ne reamintim în mod constant cele două obiective principale ale DMA: contestabilitatea și corectitudinea", a declarat pentru EURACTIV Tommaso Valletti, fost economist șef în domeniul concurenței la Comisia Europeană.

Acordul politic la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul face acum obiectul aprobării formale de către cei doi colegiuitori. Odată adoptat, Regulamentul DMA va fi direct aplicabil în întreaga UE și se va aplica la șase luni de la intrarea în vigoare.