Creșterea economică din 2017 este cea mai mare înregistrată de România în ultimul deceniu, după avansul de 7,1% din 2008.

În 2016, economia României a crescut cu 4,8%, după un plus de 4% în 2015.

În ultimul trimestru din 2017, față de același trimestru din anul anterior, PIB a înregistrat o creștere cu 6,9% pe seria brută și cu 7% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor statistice. Față de trimestrul anterior, economia României a crescut în ultimul trimestru din 2017 cu 0,6%, în date ajustate sezonier, în decelerare puternică de la 2,4% în trimestrul al treilea.

Creșterea de 7% este peste prognoza de 6,1% luată în calcul pentru bugetul din 2018.

Dintre statele UE pentru care sunt disponibile date, creșterea anuală din al patrulea trimestru a economiei României (7%) este de departe cea mai mare, în contextul în care creșterea medie a PIB al UE este de 2,6% în date ajustate sezonier. În ceea ce privește creșterea față de trimestrul anterior, România este la mijlocul plutonului, cu un ritm similar mediei UE, de 0,6%, potrivit datelor Eurostat.

Ziarul Financiar remarcă faptul că, dacă va fi confirmată, creșterea economiei românești o depășește pe cea a Chinei. Economia chineză, a doua ca mărime din lume, după cea a SUA, a crescut în 2017 cu 6,9%, de asemenea peste așteptări.

Totuși, trebuie evidențiat că evoluția PIB a decelerat de la 8,8% în al treilea trimestru la 6,9% în ultimul trimestru, altfel creșterea pe întregul an ar fi fost și mai mare.

Datele anunțate miercuri de INS reprezintă o primă estimare a creșterii, fără a evidenția ce a determinat această evoluție. Primele detalii privind evoluția componentelor PIB în al patrulea trimestru și pe întreg anul 2017 vor fi publicate pe 7 martie.

„Accelerarea economiei interne în 2017 a fost determinată de contribuția cererii interne, susținută de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice”, apreciază analiștii Băncii Transilvania.

Consumul privat a accelerat în 2017, pe fondul ameliorării venitului real disponibil al populației, climatului pozitiv din sfera creditării (susținut și de nivelul redus al costurilor reale de finanțare) și efectului de avuție (generat de majorarea prețurilor activelor imobiliare și financiare), susține o analiză a băncii.