Industria, unul dintre principalele motoare ale economiei românești în ultimul deceniu, a avut o evoluție cu sincope în primele nouă luni ale anului 2019, dar creșterea produsului intern brut a fost adusă de comerț, construcții și IT.

Institutul Național de Statistică a publicat joi informații detaliate despre evoluția PIB în trimestrul al treilea și primele nouă luni din 2019.

Astfel, PIB a crescut cu 3% (3,2% în date ajustate sezonier) în al treilea trimestru față de aceeași perioadă din 2018, după o creștere cu 0,6% față de trimestrul anterior.

Pe ansamblul primelor nouă luni, economia a urcat cu 4% comparativ cu intervalul similar de anul trecut.

Creșterea economică a fost adusă în principal de domeniul comerț/HORECA (o contribuție pozitivă de 0,9 puncte procentuale), care are o pondere de 18,4% la formarea PIB și al cărui volum de activitate s-a majorat cu 5%, și construcții (+0,6%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,2%), dar care au înregistrat o creștere semnificativă a volumului de activitate (+16,6%). O contribuție pozitivă au avut și activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (+0,5 puncte procentuale), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB, și care au înregistrat o creștere cu 7,6% a volumului de activitate.

De asemenea, o contribuție pozitivă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (+0,9 puncte), acestea înregistrând o creștere a volumului lor de 109,5%.

În schimb, industria a avut un impact negativ de minus 0,2 puncte procentuale. Industria este cel mai important sector economic, cu o pondere de aproape un sfert din PIB al României, iar volumul de activitate în industrie a scăzut cu 1% în primele nouă luni.

O scădere mai însemnată a fost înregistrată în agricultură - minus 4,1% - dar contribuția sectorului agricol la formarea PIB este mult mai mică, de doar 5%, astfel că impactul a fost de doar minus 0,1 puncte procentuale.

Creșterea economică din primele nouă luni a fost datorată cererii de pe plan intern, în timp ce cererea externă a avut o evoluție nefavorabilă, remarcă analiștii Băncii Transilvania.

„Astfel, în perioada ianuarie-septembrie 2019 economia internă a consemnat un avans de 4% an/an, pe fondul contribuției cererii interne (5,7 puncte procentuale), susținută de mix-ul relaxat de politici economice”, se arată într-un comentariu al băncii.

Analiștii Băncii Transilvania evidențiază majorarea investițiilor productive cu 18,1%, „influențată de ameliorarea percepției de risc și de nivelul redus al costurilor reale de finanțare”, dar și a consumului populației, care a urcat cu 5,3% în primele nouă luni față de perioada similară din 2018, pe fondul majorării veniturilor și accelerării creditării.

Un impact negativ la creșterea PIB l-au avut, în primele nouă luni ale anului, exportul net (-1,7%), consecință a creșterii cu 3,9% a exporturilor de bunuri și servicii corelată cu un avans mai mare al volumului importurilor de bunuri și servicii (7,3%), precum și variația stocurilor (-2,4%).

„Contribuția cererii externe nete la dinamica anuală a PIB din perioada ianuarie-septembrie a fost nefavorabilă, minus 1,7 puncte procentuale (expresie a deteriorării competitivității internaționale, în contextul mix-ului relaxat, pro-ciclic și nesustenabil de politici economice): importurile au urcat cu 7,3% an/an, iar exporturile au crescut cu doar 3.9% an/an”, se mai arată în analiza Băncii Transilvania.