Avansul economic peste așteptări din prima jumătate de an, susținut în principal de consumul populației, a determinat autoritățile să majoreze prognozele de creștere pentru întregul an. Dar unele analize avertizează că economia globală se apropie de finalul unui ciclu favorabil pornit după criza financiară din 2008.

Comisia Națională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare, de la 4,2% până la 4,8%, estimarea oficială de creștere economică pentru acest an, după evoluția mult peste estimări din prima jumătate a acestui an, iar Guvernul va prelua această valoare în proiectele sale.

CNP a revizuit puternic în urcare și prognoza de deficit de cont curent, chiar dacă a menținut estimările privind exporturile și importurile.

Practic, creșterea accelerată a cererii interne nu a putut fi acoperită din producția autohtonă, astfel că importurile au explodat. În același timp, industria pare că și-a atins limitele și nu poate susține o creștere masivă a exporturilor, care au fost salvarea economiei românești în anii de criză. De aceea, deficitul comercial s-a adâncit vizibil în prima parte a acestui an.

Însă consumul nu poate susține pe termn lung această tendință, și guvernanții încearcă să găsească variante pentru a profita de momentul bun.

„Mi se pare esențial să insistăm în perioada următoare pe transferul bunei creșteri economice înspre crearea de locuri de muncă. Ne-am asumat totodată o gestionare mai bună, mai transparentă și eficientă a banului public, o canalizare a resurselor către infrastructură, către investiții”, a spus Dacian Cioloș în Parlament.

În fapt, guvernul ar trebui să facă pasul de la creșterea economică bazată pe consum, o soluție eficientă pe termen scurt dar care induce mari dezechilibre pe termen lung, la un model mai sustenabil, bazat pe noi investiții productive și creșterea numărului de angajări.

În contextul în care semnalele externe indică un posibil final al ciclului favorabil din economia globală, după cum spune Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, și economia locală ar putea avea de suferit, mai ales că unele motoare ale creșterii au frânat în ultima vreme - construcțiile sunt în decelerare, producția industrială și-a redus ritmul de creștere, la fel și exportul, chiar și consumul se mai temperează, apreciază economistul.

„Pentru ca această creștere să rămână sustenabilă, avem nevoie să continuăm reformele structurale”, a precizat și premierul, care a precizat că numărul locurilor de muncă din România a crescut cu 152.000 față de iulie 2015. „Aproximativ 140.000 de salariați în plus au apărut în sectorul privat, iar alți 12.000 în sectorul public”, a zis Cioloș, menționând că majoritatea noilor angajați din sistemul privat sunt din zona serviciilor.

În acest context, Cioloș a anunțat că Guvernul intenționează să dea decizii privind formarea profesională duală, care să stimuleze nu doar reforma sistemului de învățământ, ci și implicarea sectorului economic, prin facilități fiscale pentru companiile care investesc bani în formarea profesională. „Să punem accent pe industrii care crează valoare adăugată, pe corelarea între dezvoltarea sectorului IT și cel industrial, cum e industria de automobile”, a exemplificat șeful Guvernului.

Dacian Cioloș a mai spus că Executivul este preocupat nu doar de investițiile în sectorul privat, ci și în cel public. „Ne gândim la parteneriate public-private în sănătate, prin cele trei spitale regionale și alte spitale, în parteneriat public privat, din fondul Juncker (...) Vrem să lăsăm la sfârșitul acestui mandat o viziune pe termen mediu și lung în infrastructura spitalicească”, a mai spus premierul.