Analiștii apreciază că România este mai puțin vulnerabilă decât alte state din Europa Centrală și de Est (ECE) în cazul Brexit, care va crește aversiunea la risc a investitorilor pe termen scurt. 

Joi, 23 iunie, britanicii vor vota în cadrul unui referendum pentru părăsirea sau rămânerea în Uniunea Europeană. Dezbaterea pe tema Brexit a avut impact puternic în ultimele luni asupra piețelor financiare internaționale, iar impactul asupra valutelor – în special asupra lirei sterline – a fost semnificativ. Economiștii apreciază că economia britanică va avea mult de suferit în timp ce blocul comunitar ar putea recupera mai ușor. 

Scădere pentru leu 

În ceea ce privește România, potrivit unei analize UniCredit, leul s-ar putea deprecia, temporar, cu 5%, dar pe termen mediu ieșirea din UE a Marii Britanii va duce la o scădere a PIB cu circa 0,5 puncte procentuale. 

Leul s-a devalorizat cu mai puțin de 1% în raport cu euro în ultima săptămână și jumătate, perioadă în care îngrijorările investitorilor în privința unei eventuale ieșiri a Marii Britanii din Uniunea Europeană s-au intensificat, declanșând o volatilitate crescută pe piețe, au remarcat analiștii Erste Bank. 

„Un eventual Brexit ar putea cauza noi pierderi pentru leu, însă estimăm că banca centrală va preveni volatilitatea extremă, conform regimului de flotare controlată. Dacă britanicii aleg să rămână membrii UE, leul ar putea să recupereze o parte din pierderile recente”, se arată în analiza publicată luni de banca austriacă, proprietara celei mai mari bănci din România, BCR.

ING crede că leul ar putea recupera o mare parte din pierderile din ultima perioadă chiar de vineri, dacă joi britanicii votează pentru rămânerea în Uniunea Europeană.

În raportul de stabilitate publicat în aprilie, Banca Națională a României (BNR) identifica un risc sistemic ridicat privind posibila ieșire a Marii Britanii din UE. Banca centrală menționa patru efecte ale Brexit pentru statele non-euro, precum România: ieșiri de capital, impact asupra cursului de schimb, costuri mai mari și transferuri de fonduri UE mai mici.

Exporturile sunt la nivel record 

Dar ieșirea Marii Britanii din UE ar afecta economia României în special pe plan comercial. Regatul insular importă peste jumătate din bunurile sale din UE, iar relațiile cu România sunt acum la nivel record. 

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în anul 2015 s-au înregistrat cele mai ridicate valori din istoria relațiilor comerciale dintre România și Marea Britanie, atât din punct de vedere al exporturilor românești, cât și al volumului schimburilor comerciale bilaterale (peste 3,6 miliarde euro).

Exporturile românești pe piața britanică au crescut cu 227 milioane de euro anul trecut (10,5%), depășindu-se pragul de 2,35 miliarde de euro, iar Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord se situează pe primul loc în ierarhia statelor cu balanță comercială favorabilă României (+815 milioane de euro).

Intrările de bani ar putea scădea

Un alt efect asupra României vizează migrația populației, însă românii reprezintă doar 1,1% din imigranții din Marea Britanie, fiind a 32-a țară după numărul imigranților din Regatul Unit, notează UniCredit.

Banii trimiși de cei care muncesc în Marea Britanie rudelor din România sunt la un nivel relativ scăzut, de circa 100 milioane de dolari anul trecut, potrivit unor estimări ale Băncii Mondiale, reprezentând doar 3% din totalul intrărilor din remitențe ale României.

Conform celor mai recente statistici britanice (26 februarie 2015) citate de MAE, numărul cetățenilor români înregistrați în Marea Britanie este de 146 000, iar rata ocupării cetățenilor români (16-64 ani) este de aproximativ 80%.

Totuși, cel mai important efect pe termen mediu este, potrivit UniCredit, impactul asupra fondurilor europene, iar analiștii băncii estimează că țările cu o performanță slabă în absorbția de fonduri, în special România, vor avea de suferit cel mai mult.

„Punctul nostru de vedere se bazează pe faptul că sistemul va favoriza primele cereri de finanțare, iar țările mai agile vor accelera absorbția fondurilor UE. Între timp, țările cu o absorbție redusă precum România ar rămâne cu un volum scăzut de fonduri disponibile pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul actualei perioade bugetare”, au conchis economiștii UniCredit.