Planul Național de Redresare și Reziliență, depus în această săptămână la Comisia Europeană, planifică o creștere a ponderii surselor de energie regenerabilă în mixul energetic, prin dezvoltarea unor noi surse de producție eoliene, solare și hidroenergetice, în paralel cu eliminarea cărbunelui din mixul energetic până în 2032.

Planul este de a înființa o Comisie a Cărbunelui, așa cum au făcut Cehia și Germania, pentru a decide exact cum va decurge eliminarea cărbunelui, ceea ce înseamnă că detaliile nu sunt încă complet elaborate.

Cu toate acestea, prevederea din PNRR arată că România se alătură unui grup de țări europene care au stabilit deja o dată pentru eliminarea cărbunelui, unul dintre principalii poluatori ai atmosferei. 14 state membre UE au încetat deja să utilizeze cărbune sau s-au angajat să facă acest lucru înainte de 2030.

Prin stabilirea datei limite în 2032, România nu este cea mai ambițioasă țară din UE, deși este cu câțiva ani înaintea celor mai mari utilizatori de cărbune din Europa - Polonia, Cehia și Germania.

Ministrul energiei, Virgil Popescu, nu a comentat încă pe tema eliminării cărbunelui de când a fost publicat planul, dar săptămâna trecută a subliniat că autoritățile au început deja restructurarea sistemului energetic. „Am ajuns pentru prima dată la o înțelegere cu privire la un faze-out pentru cărbune, la un faze-out pentru huilă în 2030 cu ecologizare până în 2032. Asta înseamnă că am reușit împreună cu partenerii sociali să ne dăm seama și să conștientizăm că numai așa putem găsi alte joburi pentru oamenii care lucrează acolo, numai așa putem dezvolta această zonă, preocupându-ne de pe acum, impunând ca țintă anul 2030 în așa fel încât să putem găsi soluții viabile pentru zona Văii Jiului”, a scris el pe Facebook.

Însă huila deja joacă un rol minor în mixul energetic al României, spre deosebire de lignitul extras din Valea Oltului, transformat în electricitate de Complexul Energetic Oltenia. Compania, care asigură 15-20% din producția de energie a țării, este însă într-o situație dificilă, iar guvernul negociază cu Comisia Europeană un plan de restructurare.

„Sper că, în maxim o lună de zile, să avem finalizat și aprobat acest program de restructurare care să permită CEO să ajungă dintr-un producător unic pe bază de cărbune, într-un producător care să utilizeze cât mai puțin cărbune, în mix cu gazul natural și energia verde", a punctat Virgil Popescu.

Utilizarea cărbunelui în România a scăzut în ultimele decenii, în paralel cu o creștere a ponderii energiei nucleare și a gazelor naturale, care sunt astăzi principala sursă de energie a țării.

Piața carbonului din UE a adăugat costuri pentru producătorii care încă depind de cărbune. CE Oltenia a avut nevoie de mai multe ori de sprijin de la stat pentru a-și putea achiziționa certificatele de emisii

„Creșterea prețurilor permiselor de carbon și dezvoltarea energiei regenerabile ne-au adus în acest punct. Aceste tendințe se vor intensifica, așa că industria cărbunelui din România nu va supraviețui până în 2032”, susține Mahi Sideridou, managing director al Europe Beyond Coal.

Organizația de mediu Greenpeace a salutat decizia guvernului de a planifica eliminarea cărbunelui, dar spune că aceasta trebuie să se petreacă mai drepede. „Pentru a se alinia la acordul de la Paris și acordul verde al UE, România trebuie să elimine cărbunele până cel târziu în 2030 și să pună în aplicare o serie a reformelor care încep încă de acum să stimuleze energia regenerabilă și să lase gazele fosile în urmă”, a declarat Vlad Cătună, campaigner în domeniul energiei la Greenpeace. 

Planul de redresare subliniază, de altfel, necesitatea de a crește cota de energie regenerabilă a țării în paralel cu eliminarea cărbunelui.

În document, Executivul spune că minele de huilă Lonea și Lupeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara vor fi închise până în Q2 2025, iar cele de la Vulcani și Livezeni – până în Q2 2032, notând și că măsurile prezintă „risc de tensiuni sociale”. La Complexul Energetic Oltenia, Guvernul s-a angajat să închidă cel puțin 5 dintre cele 9 cariere miniere de lignit până în Q2 2026 și să înlocuiască unități de producție de energie pe cărbune de 1.300 MW cu capacități pe gaze în ciclu combinat care să poată utiliza și hidrogenul.

Planul conține, de asemenea, măsuri pentru prevenirea impactului negativ al tranziției din cărbune, inclusiv utilizarea fondului de tranziție justă al UE și revizuirea strategiei energetice naționale a României. La acest capitol, planul propune șase reforme și șase investiții principale, cu un buget de 1,62 miliarde de euro.