Estonia propune finanțare în stil NATO pentru securitatea cibernetică
Ministrul eston al Antreprenoriatului și Tehnologiei Informației, Andres Sutt, a propus introducerea unor reguli asemănătoare celor NATO pentru cheltuielile de securitate cibernetică din sectorul public dar și din cel privat.
Deși există o serie de inițiative la nivelul UE - cum ar fi Cybersecurity Act sau directiva NIS2 - aceste măsuri nu vor avea un efect tangibil decât dacă investiția este intensificată considerabil, a subliniat Sutt în cadrul Summitului Digital de la Tallinn, pe 7 septembrie.
„Scopul nostru ar trebui să fie nu mai puțin decât să ne punem de acord asupra unui cadru global privind securitatea cibernetică, la fel cum NATO are ținta de 2% din PIB în domeniul apărării, trebuie să avem un obiectiv comparabil, o metodologie și un punct de referință pentru securitatea cibernetică”, a spus el.
Sutt a subliniat că securitatea cibernetică este subfinanțată cronic și că trebuie să fie plasată în partea de sus a listei de priorități dacă se dorește ca digitalizarea sectoarelor privat și public să aibă succes.
Pentru a realiza acest lucru, el a propus stabilirea unei metodologii convenite și unificate la nivel internațional cu privire la „cum se măsoară investițiile la nivel de securitate cibernetică sau pregătirea cibernetică”.
Mai mult, el a propus stabilirea unui obiectiv concret pentru nivelul investițiilor în securitate cibernetică atât pentru sectorul privat, cât și pentru cel public.
Punerea în aplicare a acestor măsuri ar fi crucială pentru a spori încrederea oamenilor în lumea digitală și pentru a face Europa pregătită pentru lumea digitală, a subliniat Sutt.
Atacurile cibernetice au crescut concomitent cu trecerea la digitalizare în timpul pandemiei COVID-19, ultimele exemple fiind atacurile Solarwinds și Kaseya.
În plus, numărul atacurilor de phishing a crescut cu 667% în primele luni ale pandemiei, a declarat pentru EURACTIV un purtător de cuvânt al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).
Propunerea a fost întâmpinată cu reacții variate din partea miniștrilor care au participat la Summitul Digital din Tallinn.
În timp ce ministrul de stat irlandez, Ossiam Smyth, a spus că „banii sunt cu adevărat importanți”, el a subliniat, de asemenea, că creșterea investițiilor nu va fi suficientă pentru a face față în mod corespunzător provocărilor cibernetice. În schimb, el a subliniat importanța tăierii surselor de bani ale infractorilor cibernetici.
Ministrul austriac pentru digitalizare și afaceri economice, Margarete Schramböck a punctat un lucru similar: „Dacă mergeți în darknet, puteți vedea cât de ușor este să cumpărați atacuri cibernetice ca serviciu”, a spus ea, adăugând că aceasta este una dintre problemele cruciale care trebuie soluționate.
Schramböck a afirmat că regulile de finanțare în stilul NATO sunt o „idee de luat în considerare”, dar a subliniat că „cheltuirea banilor doar pentru a cheltui bani nu este cheia”.
Secretarul de stat pentru domeniul digital al Marii Britanii, Oliver Dowden, a salutat ideea și a declarat că acest lucru ar putea „face diferența, în special în ceea ce privește cheltuielile guvernamentale”.
Estonia, care este una dintre cele mai digitalizate țări de pe glob, a făcut din securitatea cibernetică una dintre prioritățile sale cheie în ultimii ani.
Țara baltică, care ocupă în prezent locul al patrulea în indicele global de securitate cibernetică și primul din Uniunea Europeană, a inițiat prima dezbatere la nivel înalt cu privire la securitatea cibernetică în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite în iunie.
În același clasament al securității cibernetice, România se află printre ultimele țări din Uniunea Europeană. Slovenia, Cehia și Bulgaria sunt singurele țări UE aflate în urma României în acest clasament.
Comentarii