Economia la impozit creste o data cu leafa si valoarea investitiei in confortul termic / Turismul romanesc e codas / CEC nu va mai garanta impozitele / Rafo - scutita de 17.000 miliarde

Cheltuielile cu termopanul sau apometrele micsoreaza impozitul pe venit, nu se scad direct din acesta, au confirmat ieri responsabili din Ministerul de Finante. Adica, statul nu impoziteaza cheltuieli de pina la 15 milioane lei, pentru confortul termic, dar fara sa insemne ca birul platit statului se micsoreaza exact cu valoarea acestor cheltuieli. Din calculele pe care le-am facut, folosind trei exemple de venit lunar, rezulta ca, pe masura ce leafa e mai mare, si cheltuielile se apropie de limita maxima stabilita de stat, contribuabilul economiseste o suma mai mare la impozitul perceput de fisc.

Iata cum se va aplica in practica, deducerea care a intrat recent in vigoare, dar despre care trebuie retinut ca se resimti in calculul impozitul pe venitul global pe care fiscul il va face din 2005. Am presupus ca proprietarul unei locuinte isi cumpara apometre, repartitoare de caldura sau termopane si am ales trei niveluri de salarizare. Am plecat de la ipoteza ca cei cu leafa mai mica vor alege sa-si monteze prima data apometre care le-ar putea scadea cheltuielile cu apa rece si apa calda menajera. La urmatorul nivel de venit, am adaugat la apometre si repartitoarele de caldura care, potrivit expertilor in instalatii termice, ar putea duce la scaderea cu pina la 30% a cheltuielilor pentru incalzirea locuintei. In ultimul caz, am ales o cheltuiala mai mare, inlocuirea timplariei obisnuite cu cea din PVC si geam termopan, tinind cont insa ca indiferent cite sute de euro ar putea costa aceasta lucrare, deducerea maxima acceptata de fisc este de 15 milioane lei.

In fiecare caz, sumele investite in materiale si lucrari se scad din venitul global realizat in acest an, care va fi declarat la fisc in primavara anului viitor. Deducerea functioneaza astfel: suma care se impoziteaza se micsoreaza cu cele 15 milioane, deci impozitul aplicat la o suma mai mica va fi la rindul lui mai mic. Conform calculelor din cele trei exemple pe care le-am folosit, economia pe care un contribuabil o face la impozit pleaca de la citeva sute de mii si poate ajunge la citeva milioane in cazul lefurilor mari si a unor lucrari mai costisitoare.

Procedura fiscului obliga pe cei care vor sa obtina aceasta deducere sa dovedeasca investitia cu chitante si facturi pentru materialele si lucrari. Este asadar foarte important sa pastrati aceste documente pina anul viitor cind va trebui sa le puneti in acelasi plic cu declaratia de venit global completata. Ce fac insa salariatii care au o singura sursa de venit si, in cazul carora, cel care completeaza declaratia este doar angajatorul? Ei vor trebui sa anunte, pina la 15 ianuarie, firma la care lucreaza ca vor sa-si deduca aceste cheltuieli, pentru ca angajatorul sa nu apuce sa trimita fisa fiscala la fisc. Vor trebui sa ceara de la contabilii firmei acest document pina la sfirsitul lunii februarie si sa faca la fel cu ceilalti: adica sa completeze o declaratie de venit(pe care in situatii obisnuite nu ar fi trebuit sa o completeze), sa puna linga ea chitantele si sa o trimita la administratia fiscala pina la 15 mai(termenul limita obisnuit pentru declararea veniturilor).

Cine nu beneficiaza de facilitate

Un functionar din Ministerul Finantelor ne-a explicat ca pensionarii care traiesc doar din pensia de la stat, fara sa aiba alte venitui care se impoziteaza la globalizare nu isi pot deduce cheltuieli pentru apometre, repartitoare sau alte imbunatatiri prevazute de lege. "Cita vreme statul nu le ia nici un impozit, nu are nici din ce sa le scada aceasta deducere. Pensionarii care se afla ina ceasta situatie nu au nici de ce sa se astepte ca, eventual, ar putea primi bani in contul acestor cheltuieli", ne-a explicat inspectorul fiscal.

O alta categorie de contribuabili care nu se vor bucura de micsorarea impozitului este formata din proprietarii de apartamente care si-au instalat centrale termice. Normele recent aprobate au exclus din lista investitiilor scutite acest tip de imbunatatire a confortului termic.

Indiferent de valoarea investitiei, suma maxima scutita de impozit este de 15 milioane de lei pe an
Nu puteti folosi chitante si facturi decit din anul fiscal 2004, chiar daca in anii trecuti v-ati montat apometre, calorifere sau timplarie noua
Nu va grabiti sa faceti totul dintr-o data; daca deducerea ramine in vigoare, puteti scadea anul acesta cheltuiala pentru o parte din ferestrele noi, anul viitor o alta parte si in anii urmatori puteti face alte imbunatatiri. Totul e ca in fiecare an, sa va incadrati in suma maxima scutita de fisc.

Sursa: Evenimentul Zilei

===================================

Turismul romanesc a ramas in blockstart

Romania se situeaza pe ultimul loc in ceea ce priveste balanta comerciala, intr-un clasament al statelor din centrul si estul Europei, se arata in Raportul "Turismul romanesc: un start pierdut", elaborat de Societatea Academica Romana. Potrivit sursei citate, in 2002, Bulgaria a reusit sa incheie anul fiscal cu un sold de 385 de milioane de dolari, pe cand Romania a iesit in pierdere cu 171 miliarde de dolari. Situatia este ingrijoratoare, cu cat industria turismului in sud-estul Europei este in expansiune continua dupa 11 septembrie.

Romania are in zona competitori puternici - Grecia, Bulgaria, Turcia, Ungaria -, state ce se pot lauda cu un avans destul de puternic. O politica inteligenta de marketing si cultivarea de afaceri cu Germania au adus Bulgariei un mare avantaj. Mai mult, Ungaria, tara fara iesire la mare, a reusit sa atraga, in 2003, la Lacul Balaton de doua ori mai multi turisti decat litoralul romanesc. O simpla comparatie a ponderii sectorului turistic in PIB ne da o imagine a diferentei mari ce exista intre Romania si celelalte state competitoare. Astfel, in 2003, turismul romanesc a contribuit cu 1,4% din PIB, in timp ce, in Bulgaria, sectorul turistic detine 5%, ca sa nu mai vorbim de Grecia si Turcia, unde ponderea este de 5,7%. Una dintre cele mai importante cauze ale stagnarii este capacitatea institutiilor responsabile cu promovarea turismului sa aiba o strategie coerenta care sa permita atragerea a cat mai multi turisti occidentali. Politica pretului scazut practicata de patronatele din turism si de institutiile statului a urmarit atragerea unor turisti din tarile vecine Romaniei, tari cu un nivel de trai nu foarte ridicat. Aceasta politica a dat roade, in ultimii patru ani Romania a fost vizitata preponderent de turisti ucraineni, moldoveni, bulgari si unguri. In sine, strategia nu este gresita, dar este singura promovata, se spune in raport.

Politicile de turism autothtone au cunoscut si cunosc slabiciuni atat de ordin structural, cat si functional. Privatizarea tarzie - in 2003, 40% din active inca nu erau privatizate si, mai important, acestea cumulau 44% din unitatile de cazare - este principala cauza a stagnarii. Calitatea proasta a serviciilor, traditionala si intretinuta de intarzierile din privatizare, constituie o slabiciune de ordin functional, care, pe o piata internationala extrem de concurentiala, isi face simtite efectele.

In ceea ce priveste infrastructura, Romania se situeaza pe pozitia a 90-a intr-un clasament ce cuprinde 212 state, fiind devansata de Kazahstan, Uzbekistan sau Kirghisztan. Pana in 2004, Romania a fost singura tara cu iesire la mare fara turism maritim si asta din cauza atitudinii pasive a autoritatilor, care au zadarnicit orice initiativa de dezvoltare a acestui tip de afacere, avand in vedere ca pretul unei calatorii cu vaporul este doua trei ori mai scazut decat al celorlalte mijloace de transport. Mai mult decat atat, nici infrastructura aeriana nu permite un trafic turistic semnificativ, iar politica TAROM de a anula unele curse externe, arata raportul, a afectat schimbul de turisti. "Teapa" taxiurilor de la Aeroportul Otopeni, chiar si dupa tinerea controversatei licitatii (turistii platesc cel mai mare tarif din Europa Centrala si de Est, 1 euro/km), impreuna cu mizeria si scarile rulante defecte de la Universitate sunt elemente definitorii ale imaginii Romaniei in lume.

Sursa: Cotidianul

===================================

CEC nu va mai garanta depozitele

Primul efect al anuntatei privatizari a Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) va fi acela ca depozitele populatiei nu vor mai fi garantate de stat, a admis ieri Enache Jiru, noul presedinte al bancii. "Exista propuneri de reducere treptata a plafonului de garantare. Nu s-a luat inca o hotarire, fiind posibila fie mentinerea unei garantii partiale a statului, fie alinierea la Fondul de Garantare al Depozitelor Populatiei, la rind cu restul bancilor din tara", a spus Jiru. El a mai adaugat ca, daca CEC va fi cumparata de o banca occidentala puternica, cu rol de investitor strategic, care are un rating bun, atunci practic siguranta afacerilor acesteia se transfera si asupra celui care-si depune banii in conturile ei. Potrivit calendarului, privatizarea CEC se va finaliza la sfirsitul anului 2005, a adaugat Jiru. Consultantul, care va fi selectat pina in septembrie, va elabora strategia de vinzare a CEC, pina in luna februarie  2005. 

Sursa: Evenimentul Zilei

===================================

Rafo, va fi scutita de 17.000 miliarde

Datoriile istorice ale rafinariei Rafo Onesti urmeaza sa fie sterse, potrivit afirmatiilor publice facute acum cateva zile de catre liderul PD, Traian Basescu.

Datoria prezentata de omul politic, in dreptul rafinariei moldovene Rafo Onesti, in valoare de 17.000 de miliarde lei reprezinta suma care ar trebui stearsa viitoarei Companii Moldova - care ar include si rafinaria in cauza.

La un pas de infiintare aceasta ar ingloba pe langa Rafo si companiile detinute de controversatul om de afaceri Ovidiu Tender: Solventul Timisoara, Uton si Carom Onesti. Toate acestea au inregistrat debite totale catre stat in suma de 17.000 miliarde lei. Fiecare roman va urma sa scoata din buzunar aproape 8.000.000 lei pentru a se da curs planului controversatilor oameni de afaceri Ovidiu Tender si Corneliu Iacobov.

Chiar daca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) prin vocea presedintelui institutiei, Mircea Ursache, a respins cererea de fuziune a ultradatoarelor companii Rafo si Carom Onesti, avand in principiu aceeasi pozitie cu a ministrului Finantelor, Mihai Tanasescu, care nici el nu a fost de acord cu aceasta fuziune - lucrurile par ca incep sa se schimbe.

Nu in bine insa, cum ar fi fost normal. Adica nu prin silirea achitarii neintarziate a datoriilor inregistrate de cativa ani a acestor societati, ci invers, prin renuntarea la ele.

"Stergerea si conversia datoriilor istorice, precum si esalonarea acestora reprezinta un proces normal, asociat privatizarii fiecarei societati comerciale, in special a celor cu probleme economice si financiare deosebite", a declarat Mircea Ursache, presedintele AVAS.

El crede ca "fara aceasta masura, astfel de societati, in special colosi industriali, cu impact social si economic major, nu ar avea nici o sansa sa reziste pe piata, iar datoriile - nesterse - ar fi ramas ceea ce sunt de fapt, bani pe hartie, surse iluzorii de venit la bugetul statului. Nu ar fi existat posibilitatea recuperarii lor", se arata intr-un comunicat de presa al AVAS. Comunicatul lui Ursache nu precizeaza insa de cand ar trebui sa fie acordata aceasta stergere a datoriilor.

CUM S-A AJUNS LA DATORIA URIASA
Acum pentru Rafo Onesti a fost demarata procedura de reorganizare judiciara pentru recuperarea unor datorii de 7.673 miliarde de lei (circa 204 milioane de euro) catre statul roman. Rafinaria a fost privatizata in 2001, cand 60% din pachetul de actiuni a fost cumparat de firma Imperial Oil, apartinand lui Corneliu Iacobov si Canyon Servicos din Portugalia.

De asemenea "suma istorica initiala care ar fi trebuit sa fie stearsa in momentul privatizarii era in jur de 4.000 de miliarde, dar pentru ca nu au fost respectate anumite prevederi, stergerea acestor datorii nu a mai fost facuta", ne-au precizat surse din cadrul AVAS.

Ministerul Finantelor este cel care a cerut in instanta falimentul Rafo, dupa ce rafinaria a acumulat restante mii de miliarde de lei la bugetul de stat. De asemenea, Rafo mai are de dat inca 5.000 de miliarde de lei si companiei Petrom, in contul unor livrari de titei neachitate. Solutia fuziunii a fost lansata, in urma cu cateva luni, de fostul proprietar al Rafo, Corneliu Iacobov.

Acesta a vandut rafinaria firmei Balkan Petroleum, care pare infiintata special pentru aceasta tranzactie. Acum Ovidiu Tender intentioneaza sa preia rafinaria din Onesti.

Sursa: Jurnalul National