In luna iunie s-a inregistrat cea mai mare valoare a exporturilor din ultimii 14 ani, informeaza Institutul National de Statistica. Valoarea produselor autohtone comercializate in afara granitelor tarii s-a ridicat, acum doua luni, la 1635 de milioane de euro, fiind cu 28,9% mai mare fata de iunie 2003.

De asemenea, statisticile pe primul semestru al acestui an semnaleaza o majorare a exporturilor cu 20,2% fata de perioada similara a anului trecut, ajungandu-se pana la peste 9 miliarde de lei. Totusi, expansiunea importurilor a fost mai mare decat cea a exporturilor.

Astfel, importurile realizate de tara noastra in primul semestru al anului au insumat peste 11 miliarde de euro, in crestere cu 22 puncte procentuale raportat la perioada similara a anului 2003. In iunie, tara noastra a importat marfuri in valoare de peste 2,2 miliarde de euro, cu 29,6% mai mult in comparatie cu iunie 2003.

Deficitul comercial semnalat in primul semestru al anului a fost de 2960,2 milioane euro, iar in luna iunie 2004 a fost de 632,4 milioane euro.

Ca in anii trecuti, cea mai mare parte din produsele exportate, reprezentand 22,5% din total, cu 8,7% mai mult raportat la aceeasi perioada a anului trecut, sunt textile. In primul semestru al anului, Romania a exportat articole de imbracaminte in valoare totala de peste doua miliarde de euro.

Totodata, 18,2% din exporturi au fost reprezentate de masini si echipamente electrice, valoarea acestora insumand peste 1,6 miliarde de euro. S-au mai exportat produse metalurgice, in valoare de aproximativ 1,3 miliarde de euro, si produse minerale, a caror valoare s-a ridicat la peste 650 de milioane de euro.

In ceea ce priveste statele care au "inghitit" cele mai multe produse romanesti, valoarea exporturilor catre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene a crescut in primul semestru al anului in curs cu 19,4% raportat la aceeasi perioada a anului trecut. Astfel, 73,3% din totalul exporturilor romanesti au ca destinatie unul dintre statele membre UE.

Printre primii parteneri comerciali ai Romaniei se numara Italia, unde s-au comercializat 22,1% din produsele exportate, Germania - unde s-au dus 14,9% din exporturi si Franta - care a achizitionat 9% din produsele romanesti destinate pietei externe.
Majoritatea produselor importate de romani, reprezentand 65,1% din total, provin din statele membre ale UE. Valoarea importurilor din aceste tari a crescut in primul semestru al anului cu 18,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Din Italia am importat 18,2% din totalul marfurilor aduse in tara, de la nemti - 14,5% iar din Franta provin 7,4% din marfurile importate.

Sursa: Cotidianul, citat de Revista Presei

==============================================

Consultantii statului la vanzarea Petrom vor incasa peste 20 mil. dolari
 
Privatizarea Petrom a insemnat cel mai mare pret platit vreodata de un grup strain pentru o companie romaneasca. Vanzarea companiei petroliere a mai adus insa cel putin inca o doborare de record pentru piata romaneasca, la capitolul contractelor de consultanta.

Iar fericitii detinatori ai noului record sunt bancile de investitii Credit Suisse First Boston, ING Barings Ltd si casa de avocatura Linklaters, care vor incasa, conform unor surse din piata, peste 24 de milioane de dolari pentru consultanta acordata statului roman la vanzarea Petrom.

Pana anul acesta, cel mai mare contract de consultanta de pe piata romaneasca a apartinut bancii de investitii Goldman Sachs, care a incasat 9 milioane de dolari pentru consultanta acordata statului roman la privatizarea Romtelecom.
Valoarea totala a contractului de consultanta pentru Petrom reprezinta suma dintre comisionul de succes de 1,2 % din valoarea tranzactiei si partea fixa (retainer) de 1,6 milioane de dolari, spun sursele citate.

Valoarea tranzactiei este data de pretul de 669 milioane euro platit de OMV pe pachetul de 33,34% din actiunile Petrom, majorarea de capital de minim 723 milioane euro si datoriile de 292 de milioane de euro preluate de OMV odata cu achizitia companiei romanesti. De asemenea, este posibil ca in valoarea tranzactiei sa fie inclusa si conversia in actiuni unei parti de 60 de milioane de euro dintr-un credit acordat Petrom de catre BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare).

Chiar si fara conversie, valoarea minima a contractului de privatizare (inclusiv datoriile) este de minim 1,6 miliarde euro, ceea ce inseamna un comision de succes de 19 milioane de euro, sau 23 milioane dolari, la care se adauga partea fixa de 1,6 milioane dolari.

Valoarea totala a contractului pentru Petrom va fi depasita cu greu pe piata romaneasca, avand in vedere faptul ca BCR, de exemplu, a fost evaluata la 1 miliard de dolari in cadrul primei faze a procesului de privatizare.

De asemenea, Distrigaz Sud, a carei privatizare este in desfasurare, este evaluata la circa 500 de milioane de dolari.
Contactati de Ziarul Financiar, reprezentantii Credit Suisse First Boston (CSFB) si ai Ministerului Industriilor nu au dorit sa comenteze pe marginea contractului de consultanta.

Dintre cele 7 consortii sau banci de investitii care au candidat in 2002 pentru castigarea contractului de consultanta, principalii rivali ai consortiului CSFB - ING au fost alte doua banci de investitii de talie mondiala: Bank of America (SUA) si JP Morgan (Marea Britanie).

De altfel, JP Morgan si Bank of America au fost anuntate initial, dupa faza de preselectie, ca fiind favorite pentru castigarea contractului. Bank of America a iesit din cursa desi avea cea mai buna oferta financiara (7 milioane partea fixa si 1 $ comision de succes) pentru ca in oferta a exprimat comisionul in dolari, nu in procente, spun surse apropiate procesului de selectie a consultantului.
Conform acelorasi surse, JP Morgan a oferit un comison de succes de 0,9% si o parte fixa de 2 milioane de dolari, obtinand un punctaj apropiat de cel al consortiului CSFB - ING.
Diferenta dintre JP Morgan si CSFB - ING a fost adusa de punctajul tehnic, calculat in functie de experienta celor doi candidati la privatizarea companiilor cu o cifra de afaceri de peste 1 miliard de dolari.
Privatizarea Petrom a fost una dintre cele mai mari tranzactii din Europa Centrala si de Est in acest an, fapt care explica lupta marilor banci de investitii pentru castigarea contractului de consultanta.
In general, peste tot in lume, in lupta pentru astfel de contracte nu conteaza numai oferta financiara si experienta ci si influenta pe care bancile o au la nivel politic sau economic in tara respectiva.

In afara de Petrom, CSFB este consultant al statului roman si pentru privatizarea Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, prevazuta sa fie incheiata in toamna acestui an.
De asemenea, CSFB a fost consultantul grupului italian Enel la privatizarea Electrica Banat si Electrica Dobrogea.
Desi mare pentru zona Europei Centrale si de Est, vanzarea Petrom este o tranzactie mica la nivel international, unde valoarea unei fuziuni sau achizitii poate ajunge la zeci sau sute de miliarde de dolari iar contractele de consultanta sunt de ordinul sutelor de milioane de dolari.

Sursa: Ziarul Financiar

================================================

Cosmarul taxelor de la frontiera Giurgiu-Ruse

 
Majoritatea turistilor romani sau straini care doresc sa calatoreasca cu masina din Romania spre Bulgaria, Grecia sau Turcia aleg sa treaca prin punctul de frontiera Giurgiu - Ruse. Numai ca aici, pentru cei neavizati totul se transforma intr-un adevarat cosmar, din cauza timpului pierdut si a numeroaselor taxe care trebuie platite de ambele parti ale frontierei.

Acestea insumeaza intre 50 si 55 de euro pentru un drum dus-intors. In aceste conditii, multi turisti, romani sau straini prefera sa ocoleasca acest punct de frontiera. Romanii pot trece in Bulgaria si pe la Vama Veche, iar strainii ocolesc Romania ajungind in Bulgaria prin Serbia.

Pina sa intri in Giurgiu, venind dinspre Bucuresti pe E 70, un indicator te indreapta, la stinga, catre punctul de frontiera. Dar pina la punctul de frontiera propriu-zis te opreste o bariera. Aici ai de platit prima taxa. Este vorba despre taxa locala de tranzit, impusa de primaria din Giurgiu. Pentru un automobil obisnuit, aceasta era, la 1 august, de 387.000 lei.

Daca nu ai destui bani romanesti, esti obligat sa recurgi la serviciile unicei case de schimb "Condor", aflata linga biroul unde se plateste taxa de tranzit. Si aici ti se baga adinc mina in buzunar, pentru ca, desi cursul oficial leu-dolar este undeva la 34.000 de lei pentru un dolar, casa plateste doar 30.000 lei pentru dolar.

Casa abuzeaza astfel de monopolul pe care cine stie cine i l-a acordat acolo, la punctul de frontiera. Poate tocmai Consiliul Local Giurgiu. Schimbi bani, platesti taxa locala giurgiuveana, mergi mai departe la controlul pasapoartelor. Citeva masini sa fie, si tot ai de pierdut si aici cel putin 15 minute. Dupa controlul pasapoartelor, urmeaza controlul vamal, inainte de iesirea din tara.

Chiar daca aceste controale sint doar formale, dupa ele urmeaza plata a inca doua taxe: taxa ecologica, de 340.000 de lei, si taxa de trecere a podului Giurgiu-Ruse, de sapte dolari, in lei vreo 240.000, in functie de curs.

Un milion si jumatate la trecerea spre Bulgaria

Uf, rasufli usurat, poti trece acum granita la bulgari. Relaxat, admiri Dunarea de pe podul construit de comunistii din cele doua tari in anii 1952-1954 si in cinci minute ai ajuns la punctul de frontiera bulgaresc. Controlul vamal si la pasapoarte dureaza si aici cel putin 3-5 minute pentru fiecare masina.

Cartea verde de 30 sau 60 de dolari pentru minimum 15 zile de calatorie, in functie de destinatie, este obligatorie. Dupa control, alte doua taxe, de asta-data la bulgari: taxa de drum, de 15 euro, dar poti scapa cu 10 euro fara chitanta, si taxa de igienizare de un euro, tot fara chitanta.
Dupa ce ai pierdut cam o ora pentru a intra in Bulgaria, te avinti, dupa ce ai trecut de balta cu clor de igienizare, catre soseaua desfundata ce margineste orasul Ruse, gindindu-te la cei 10 euro lasati in urma pentru taxa de drum bulgareasca. O ora pierduta si un milion si jumatate de lei lasati la granita, la intrarea in tara vecina si prietena.

600.000 de lei la intrarea in Romania

Revenind din concediu, turistul deja avertizat asupra numeroaselor taxe se indreapta temator catre punctul bulgaresc de frontiera, pentru a reveni in tara. Daca are "noroc" sa nu mearga computerul bulgaresc de la pasapoarte, poate sta chiar si doua ore acolo. Urmeaza inca un dublu control, la vama si la pasapoarte.

Inainte de acestea, trebuie insa platita taxa de pod, cei sapte dolari, ori sase euro. Un paradox, bulgarii nu accepta aici plata in moneda lor nationala, leva. Doar dolari sau euro!
Urmeaza, in fine, Romania. Surpriza! Avem de platit doar taxa locala de 387.000 lei. Daca nu ai lei in buzunar, te duci din nou la casa de schimb "Condor" si speri ca ai scapat cu 10 euro. Nici vorba! La "Condor", cursul de schimb este 38.600 de lei pentru un euro, si nu 41.000 de lei ca la Bucuresti, asa ca mai schimbi inca 5-10 euro pentru mia de lei lipsa.

Asta-i tot, dupa taxa locala si dupa cel putin inca o ora pierduta la granita bulgaro-romana, ai intrat in Romania. Alti peste 600.000 lei lasati si aici. In total, peste doua milioane. Nu iti ramine decit sa-ti promiti ca nu mai treci pe la Giurgiu-Ruse niciodata sau macar pina in 2007, cind cel putin punctul de frontiera ar trebui desfiintat. Taxele insa s-ar putea sa ramina.

Macar taxa locala de tranzit, pentru unicitatea ei, fiindca nu se practica la nici un alt punct de frontiera romanesc!

"Taxa e necesara pentru ca masinile ne distrug asfaltul"

Mustatea Vasile, director executiv in cadrul Primariei Giurgiu, incearca sa justifice necesitatea taxei de tranzit la punctul de frontiera Giurgiu, la intrarea si la iesirea din tara: "Taxa este perfect legala. Legea ne permite sa instituim aceasta taxa, care a fost votata in Consiliul Local in iulie 2002.

In judetul Giurgiu, municipiul contribuie la constituirea taxei speciale pentru drumuri cu aproape 60a. Trebuie sa avem in vedere ca masinile mari care tranziteaza orasul ne distrug astfaltul soselei. In ultimii patru ani, guvernul nu a alocat nici un leu din fondul special al drumurilor pentru orasul nostru".

Primaria Giurgiu a avut procese cu persoane fizice din cauza acestei taxe, pe care le-a cistigat de fiecare data", ne-a mai spus directorul din Primaria Giurgiu.

Taxa ecologica, doar la iesirea din tara

Petrus Savelie, director in cadrul Consiliului Judetean Giurgiu, sustine ca taxe ecologice se platesc peste tot in Europa.
"Taxa este pentru salubrizarea punctelor de trecere a frontierei si a zonelor limitrofe, pentru dotarea cu utilaje de salubrizare, iar o parte se varsa direct in contul Consiliului Judetean", ne-a explicat el. "Aceasta taxa se percepe in toata Europa, insa taxa de tranzit se percepe doar in Giurgiu", ne-a mai spus Petrus Savelie, director in Consiliul Judetean Giurgiu.

Taxa de pod, 7 $

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale percepe o taxa de folosire a podului Giurgiu-Ruse de 7 dolari. Reprezentantii companiei ne-au declarat ca aceasta taxa este incasata si de partea romana si de cea bulgara, la intrarea pe pod.

Sursa: Evenimentul Zilei