Pentru fiecare dolar pe care Romania l-a castigat din privatizare in ultimii opt ani, statul a cheltuit din banii contribuabililor aproximativ 5,6 dolari cu ajutoarele de stat pentru redresarea marilor companii cu probleme financiare. In perioada 1996-2003, din bilanturile de activitate ale institutiilor care s-au ocupat cu privatizarea reiese ca suma totala incasata de stat in urma privatizarilor se cifreaza la aproximativ 2,8 miliarde de dolari. Tot in aceeasi perioada de referinta, din datele Consiliului Concurentei, bugetul statului a fost "subtiat" cu aproximativ 15,8 miliarde de dolari reprezentand ajutoare de stat.

In calcul nu au fost luate si fondurile denumite generic "subventii" pe care statul roman le-a acordat in diverse sectoare economice considerate cu probleme pana in 1996. In legislatia romaneasca, termenul de ajutor de stat a fost introdus de abia in 1995. De asemenea, in acest interval, nu prea au existat nici privatizari. Astfel, daca s-ar lua in calcul si perioada "romantica" in care a functionat inca economia centralizata, nota de plata pentru fiecare dolar "obtinut" s-ar putea dovedi chiar mai mare.

In timp ce in medie, anual, Romania a acordat in jur de 6-7% din produsul intern brut pentru a sprijini financiar marile companii falimentare, in statele membre ale Uniunii Europene ponderea ajutoarelor de stat in PIB nu depaseste 0,4-0,5%. "In momentul de fata, in statele membre ale Comunitatii Europene se acorda in jur de 0,4-0,5% din PIB, in conditiile in care PIB-ul lor pe cap de locuitor este de 20 de ori cat cel din Romania", ne-a declarat Constantin Ciutacu, vicepresedinte in cadrul Consiliului Concurentei. Potrivit acestuia, in Romania, valoarea ajutorului de stat pe cap de locuitor ajunge in medie la aproximativ 2-300 de euro pe an.

Din declaratia oficialului se poate trage concluzia ca modul in care s-a facut tranzitia la economia de piata a adus o pierdere lunara de cel putin doua milioane de lei la nivelul fiecarui roman.

Ciutacu spune ca la nivelul anului 2007, ponderea ajutoarelor de stat in produsul intern brut ar trebui sa scada sub 1%. In ultimul raport de tara lansat de Delegatia Comisiei Europene se specifica faptul ca autoritatea responsabila reprezentata de Consiliul Concurentei va trebui sa faca "eforturi majore" pentru a rezolva problemele referitoare la incompatibilitatile existente intre regulile europene si cele autohtone referitoare la ajutoarelor de stat. De asemenea, Delegatia Comisiei Europene a precizat ca Romania va trebui sa acorde o mai mare importanta respectarii regulilor europene de acordare a ajutoarelor de stat. Practic, alaturi de "Justitie", "Concurenta" reprezinta un capitol de negociere pe care Romania inca nu stie daca va reusi sa-l inchida la termen.

Sursa: Cotidianul

========================

Podgoriile romanesti platesc pacatele lui Burebista

Vinul isi face loc in topul plasamentelor financiare

Romania are sansa sa patrunda in urmatorii 10 ani pe piata vinurilor foarte bine cotate, alaturi de Bulgaria, Rusia, Mexic, Liban si Turcia, conform unei estimari publicate de Robert Parker, considerat de unii cel mai influent oenolog al lumii. Pe de-o parte, exista tendinta ca tarile europene sa produca vinuri mai bune si mai ieftine in acelasi timp. Pe de alta parte, calitatea de varf poate insemna o valoare adaugata suficienta incat sa transforme vinul in investitie.

De exemplu, Parker estimeaza ca o lada de vin dintr-o varietate de exceptie cumparata acum cu 4000 de dolari ar putea costa 10.000 de dolari pana in 2015. Acest "randament financiar", dupa cum este definit de finantisti, corespunde unui castig anual capitalizat de 10%, mult superior dobanzilor bancare. Evident, beneficiarul trebuie sa aleaga intre satisfactia papilara si profit.

Povestile de succes de pana acum sunt Chile si Australia, care de foarte curand au ajuns sa concureze fieful mediteranean al vinurilor. Oenologii romani incearca sa explice de ce nu s-a intamplat la fel si cu vinurile romanesti.

Incercand sa obtina un profit rapid, proprietarii de podgorii au vandut vinuri proaste, care i-au mai pacalit pe "bastinasi", dar niciodata pe clientii de export. Inconsecventa, cumulata cu lipsa traditiei, reprezinta ca in orice afacere un handicap major. Asa se face ca, desi de trei-patru ani calitatea vinurilor romanesti s-a imbunatatit considerabil, "cotatiile" pe piata externa sunt inca reduse. Avantajul competitiv il reprezinta tocmai singura certitudine care le-a ramas strainilor vis-A-vis de vinurile romanesti: sunt ieftine. Ceea ce pentru investitori inseamna un plasament cu risc mare, dar si cu un profit potential pe masura.

Deocamdata, oenologul Anthony Rose identifica drept "jucarii favorite ale investitorilor" zona Bordeaux, Rhone, Italia, Spania si chiar California. In Italia si Spania, noile regiuni care se afla in dezvoltare vor reusi sa puna in primejdie suprematia Frantei, anticipeaza Rose.

Intorcandu-se in "liga mica", oenologul atrage atentia ca s-a atins si un punct de saturatie. Asa se face ca Grecia, Croatia, Ungaria si Argentina, care au avut o pornire excelenta, au din ce in ce mai putine sanse sa se impuna pe piata.

Sursa: Cotidianul