Editorial de Angela Filote, pentru eBuletin de Europa, nr.5/2015

Noua strategie este cel mai mare proiect de integrare în domeniul energiei de la crearea, în 1957, a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, responsabilă la acea vreme de realizarea proiectului de pace europeană pe un continent care fusese răvășit de două războaie mondiale. Nici proiectul actual nu este departe de obiectivul păcii, având în vedere că dependența energetică de furnizori unici poate crea vulnerabilități și instabilități pe care Europa nu și le poate permite.

Uniunea Europeană este cel mai mare importator de energie din lume (își acoperă prin importuri 53% din necesar), dar are un potențial încă neexploatat de utilizare mai inteligentă a resurselor proprii, prin completarea pieței interne a energiei, eliminarea "insulelor energetice" și reducerea consumului prin creșterea eficienței energetice, în domenii precum climatizarea clădirilor și transportul mărfurilor.

Realizarea acestei uniuni va fi un test de solidaritate între statele membre, în special atunci când există riscul întreruperii aprovizionării cu energie din state terțe. În acest sens, Comisia Europeană își dorește să ia parte la negocierile acordurilor interguvernamentele ale statelor membre cu alți furnizori din domeniul energetic, tocmai pentru a se asigura că prevederile acestor acorduri țin cont de legislatia europeană în domeniul pieței unice și de principiul securității aprovizionării cu energie.

De altfel, o mai mare transparență privind aceste acorduri, mai ales când angajează pe termen lung statele membre la plata unor prețuri reglementate, este și în beneficiul cetățenilor și operatorilor economici. Comisia Europeană propune astfel o mai mare transparență a structurii de preț pentru a preîntâmpina situațiile în care există diferențe foarte mari între costul de producție a energiei și prețul plătit de consumatorul final. Se dorește astfel ieftinirea costului energiei în totalul bugetului gospodăriilor sau agenților economici.

Strategia pe care Comisia o propune statelor membre și Parlamentului European spre adoptare este însoțită de măsuri concrete în cinci domenii: securitatea energetică, piața internă a energiei, eficiența energetică, tranziția spre o economie ecologică, cu emisii reduse de carbon și cercetarea -inovarea. Nu plecăm de la zero. Am luat deja în ultimul an mai multe măsuri de convergență a celor 28 de piețe energetice naționale, un exercițiu fără precedent în lume. O primă evaluare a tuturor acestor măsuri va fi publicată la sfârșitul acestui an, în primul raport anual privind starea Uniunii Energetice. Sperăm astfel ca în viitorul nu foarte îndepărtat, cu ajutorul statelor membre, Uniunea Europeană să își poată declara independența energetică. Iar România, ca unul dintre statele cu cel mai redus grad de dependență energetică din Uniune, poate juca un rol crucial.

eBuletin de Europa, nr.5/2015