Noul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, care se va aplica din 2021, ar trebui să susțină noile programe ale Uniunii, dar fără a fi sacrificate regiunile cele mai sărace sau veniturile fermierilor, susțin eurodeputații.

„UE are nevoie de un buget mai mare pentru a putea să gestionăm noile provocări privind siguranța oamenilor și deficitul de cercetare și inovare. Totodată, trebuie să păstrăm Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, de care țări precum România încă au mare nevoie pentru a reduce deficitul economic față de țările mai dezvoltate din UE”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan (din grupul PPE).

Resurse proprii ale UE

Pentru ca acest lucru să fie posibil, limita actuală privind cheltuielile UE ar trebui ridicată de la 1% la 1,3% din venitul național brut al Uniunii în viitorul cadru financiar multianual, care va începe din 2021, au stabilit eurodeputații. Dar contribuția directă a statelor membre ar trebui, în același timp, să scadă.

Rezoluția Parlamentului European se bazează pe raportul grupului la nivel înalt privind resursele proprii și cere întărirea resurselor proprii existente, cu introducerea progresivă a unor noi resurse proprii.

„Acestea ar putea proveni din resurse revizuite de TVA, dintr-o parte a taxelor pe profit, dintr-o taxă pe tranzacțiile financiare sau aplicată în sectorul digital sau din taxe pe mediu”, se arată în actul adoptat de europarlamentari.

Noile resurse proprii ar trebui să aducă o reducere substanțială (țintită la 40%) a proporției contribuțiilor directe bazate pe VNB, creând economii la bugetele statelor membre și eliminând logica ”câștigurilor corecte” și a ”jocurilor de sumă zero” între plătitorii neți și beneficiari, dar și să elimine toate rabaturile și corecțiile de care beneficiază doar unele state membre. În plus, aceste fonduri ar urma să acopere pierderile cauzate de Brexit fără să crească povara generală fiscală asupra contribuabililor UE, consideră Parlamentul European.

Priorități noi și vechi

Parlamentul vrea ca bugetul UE să corespundă priorităților politice, dar și să răspundă unora dintre noile provocări cu care se confruntă toate statele membre - migrația, apărarea, securitatea sau schimbarea climatică. Printre propunerile cheie se numără susținerea programelor de cercetare, Erasmus+, Inițiativa pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și sprijinul pentru IMM-uri, precum și investițiile în infrastructură.

„Pentru atingerea acestor obiective, avem nevoie de un efort conjugat al liderilor europeni și al instituțiilor europene - incluzând aici și Parlamentul European. Trebuie evitată diviziunea sau marginalizarea unor state în favoarea altora, așa cum trebuie ținut cont și de nevoile de dezvoltare ale statelor intrate mai recent în Uniunea Europeană, așa cum este și cazul României. Acest lucru nu se poate realiza decât prin creșterea coeziunii, prin creșterea economică și a nivelului de trai, în fiecare dintre statele membre”, consideră eurodeputatul social-democrat Răzvan Popa

„Cu toate provocările pe care le avem în față nu trebuie să pierdem niciodată din vedere cetățenii. În acest sens, ne dorim ca cele două programe importante, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, să rămână cel puțin la același nivel ca în acest cadru financiar adică 74 miliarde de euro, respectiv 312 miliarde euro”, a mai spus Răzvan Popa.