Pentru a plăti aceste facturi, vecinii Ucrainei apelează mai mult ca oricând la piețele internaționale de finanțare a datoriilor.Guvernele din estul Europei au împrumutat deja aproape 32 de miliarde de dolari anul acesta, triplu față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor analizate de Bloomberg.

Și pentru prima dată în ultimii 12 ani, trei țări din estul Europei – Polonia (9 miliarde de dolari), România (6 miliarde de dolari) și Ungaria (5 miliarde de dolari) – se situează în primele cinci state emergente care se împrumută de pe piețele externe.

Momentul nu este grozav. Un împrumut de pe piețele de obligațiuni a devenit mult prea costisitor  – chiar și pentru guvernele cu rating ridicat precum cele din Europa de Est – după ce băncile centrale din întreaga lume au crescut rapid ratele dobânzilor în ultimul an. Polonia, de exemplu, plătește 5,5% dobândă pe an pentru noua emisiune de obligațiuni pe 30 de ani. În 2021, aceeași obligațiune s-ar fi vândut cu mai puțin de 4%.

Nota de plată a dobânzilor în creștere nu va face decât să sporească deficitele bugetare ce au înregistrat deja o creștere vertiginoasă în regiune, precum și să exercite o presiune mai mare asupra autorităților financiare. În plus, dacă invazia Rusiei în Ucraina se va prelungi sau se va intensifica și vor fi necesare cheltuieli și mai mari ce vor fi finanțate prin emitere de datorie în regiune, investitorii străini ar putea să nu fie la fel de dispuși să absoarbă obligațiunile suplimentare care inundă piața.

Există semnale că investitorii devin deja ușor reticenți. Obligațiunile în dolari ale Poloniei se tranzacționează acum la randamente similare celor ale unor țări considerate mult timp mai riscante: Filipine, Indonezia și Uruguay.

Serghei Dergacev, șeful diviziei pentru datoriilor corporative ale piețelor emergente la Union Investment Privatfonds GmbH din Frankfurt, spune că nu poate detecta până acum niciun cost suplimentar ce ar putea fi adăugat de investitori pentru obligațiunile din regiune.

Dar, spune el, "situația depinde foarte mult" de lucruri greu de anticipat, cum ar fi evoluțiile de pe teren în Ucraina, ceea ce înseamnă că o deteriorare a condițiilor de finanțare "nu poate fi ignorată, din păcate”. 

Deficite umflate

Deficitul bugetar al Europei de Est se va expanda la 4,3% din produsul intern brut al regiunii în acest an, în creștere de la 1,3% față de 2021, potrivit estimărilor analiștilor Bloomberg.

"Războiul lovește deficitele bugetare din ambele direcții”, spune Daniel Wood, manager de portofoliu de instrumente cu venit fix la William Blair International. "Scade creșterea economică, ceea ce reduce colectarea veniturilor pentru guvern, iar din punctul de vedere al cheltuielilor, este necesar ca guvernele să îi ajute pe cei care sunt puternic afectați de costul vieții”.

Reorientarea către piețele externe pentru finanțarea datoriilor are loc în timp ce inflația face ravagii în economiile est-europene. Acest lucru a fost, de asemenea, declanșat, parțial, de război, care a întrerupt majoritatea fluxurilor rusești de energie în regiune. Inflația a crescut la aproximativ 20% în unele țări – niveluri nemaivăzute de decenii – iar acest lucru a făcut ca ratele dobânzilor locale să crească chiar mai mult decât în SUA și Europa de Vest. În Polonia, cea mai mare economie din regiune, obligațiunile pe 10 ani au acum un randament 6%, de patru ori mai mult decât acum doi ani.

Dar vânzarea de obligațiuni în străinătate aduce un risc cheie care nu există pe piața locală. Dacă monedele regiunii încep să se deprecieze față de dolar, așa cum au făcut-o periodic de-a lungul anilor, acest lucru va crește costurile de rambursare a datoriei pentru guvernele respective.

Cerându-i-se să comenteze toată această efervescență a emisiunilor, Zoltan Kurali, șeful agenției de gestionare a datoriilor din Ungaria, a spus că un "nivel plafonat" al datoriei în valută este mai ieftin decât împrumutul în forinți. De asemenea, ajută la diversificarea bazei de investitori, deoarece "nu ar fi posibil să se strângă toată această finanțare de pe o singură piață”.

În planul său de finanțare, Polonia are posibilitatea de a se împrumuta de pe piețele externe și instrumente pentru a reduce costurile, dacă este necesar, a declarat Ministerul de finanțe din Varșovia prin e-mail. Pe termen lung, zlotul ar trebui să se aprecieze, având în vedere fundamentele economice ale țării, ceea ce ar contribui la reducerea poverii datoriei, a adăugat acesta.

Ministerul de finanțe din România nu a fost disponibil deocamdată pentru a comentarii. 

"Elementul refinanțării"

Vânzările de obligațiuni suverane în dolari și euro ale piețelor emergente au scăzut la 104 miliarde de dolari anul trecut, cel mai puțin din 2013, arată datele analizate de Bloomberg. Din emisiunile de 32 de miliarde de dolari din acest an realizate de Europa de Est, doar aproximativ 14 miliarde de dolari au nevoie de refinanțare.

Creșterea vânzărilor include "elementul refinanțării”, deoarece piața s-a deschis după un 2022 dificil, potrivit lui Zsolt Papp, manager senior de investiții la JPMorgan Asset Management. "A fost mai mult vorba despre când este momentul potrivit”, a spus el. "Nu au mai fost pe piață de ceva vreme, așa că știau că pot emite în condiții foarte favorabile".

Graba timpurie de a vinde obligațiuni pe piețe externe în acest an semnalează că vânzările ar trebui să încetinească în restul anului, dar acționează și ca un „vânt tehnic din pupă” pe termen scurt pentru obligațiunile în dolari din regiune, au declarat analiștii ING Groep NV, inclusiv Frantisek Taborski.

ING consideră că Ungaria se află într-o poziție "confortabilă" din care ar putea, dar nu va avea nevoie, să acceseze din nou piețele externe în 2023, în timp ce Polonia a devansat programările. Este probabil ca România să aibă nevoie de o altă vânzare de datorie pe piețele externe în acest an, a declarat ING săptămâna trecută.

Cathy Hepworth, șefa diviziei pentru datoriile piețelor emergente la PGIM Fixed Income, a spus că îi plac "selectiv" obligațiunile din regiune. Deoarece aceste guverne au vândut o mulțime de obligațiuni în acest an pe piața din SUA, în loc de piața euro, așa cum o fac de obicei, a existat o cerere puternică din partea investitorilor pe piețele emergente care își calculează randamentele față de indici de obligațiuni denominate în dolari, a spus ea.

Datoria suverană din Europa de Est are reprezentanți care au supraperformat, conducerea fiind deținută de Serbia cu un randament de 8,1% în 2023, România cu 5,6%, Ungaria cu  4,1% și Polonia cu 2,4%. Randamentul mediu al datoriei țărilor în curs de dezvoltare este de 1,4%, potrivit indicilor Bloomberg de obligațiuni în dolari. 

Forța pieței de obligațiuni

Creșterea ratelor dobânzilor la nivel global exercită deja presiuni asupra guvernelor din Ungaria și Polonia. Ademenite de posibilitatea de a debloca miliarde de euro din fonduri ale Uniunii Europene, ambele țări au convenit brusc, în decembrie — după ani de intransigență — să abordeze îngrijorările legate de soliditatea democrațiilor lor. Discuțiile nu au avansat încă suficient pentru deblocarea banilor, iar acest lucru a obligat țările în cauză să apeleze la piața de obligațiuni pentru numerar.

Deteriorarea situației Poloniei vine într-un an electoral – ceea ce ar putea alimenta și mai multe cheltuieli. Mai mult, guvernul este împovărat de datorii extrabugetare în creștere, care ar urma să ajungă la 638 de miliarde de zloți (152 de miliarde de dolari) în 2026, conform propriilor prognoze. "Conturile bugetare vor rămâne laxe în acest an", spune Nafez Zouk, analist al datoriilor suverane pentru piețele emergente la Aviva Investors din Londra.

Regiunea se confruntă cu efectele războiului "subvenționând sau transferând resurse către gospodării, cum ar fi în cazul energiei și al plafonării prețurilor. Acestea au avut un cost bugetar mare și va exista în continuare un deficit valutar semnificativ de finanțat, deoarece accesul la fondurile UE este întârziat".

Sursa: RADOR