România este, de altfel, statul UE care a înregistrat cea mai mare pierdere a forței de muncă active. Potrivit biroului de statistică european Eurostat, unul din cinci români apți de muncă locuia, anul trecut, pe teritoriul altui stat membru UE.

Numărul lucrătorilor români care au obținut contracte de muncă în străinătate, prin intermediul rețelei EURES, a fost, în primul semestru al acestui an, de 282 persoane, conform datelor remise, la solicitarea Agerpres, de Ministerul Muncii.

„În plus, este posibil ca și alte locuri de muncă vacante promovate pe portalul EURES să fi fost ocupate de cetățeni români în urma promovării ANOFM, însă aceștia nu au obligația de a comunica agențiilor județene că au încheiat un contract individual de muncă”, spun reprezentanții ministerului.

EURES este o rețea de cooperare între Comisia Europeană, serviciile de ocupare a forței de muncă din Statele Membre ale Spațiului Economic European (țările UE plus Norvegia, Islanda și Liechtenstein) și alte organizații partenere implicate pe piața muncii (sindicate, patronate, firme private de plasare). Rețeaua are ca obiective facilitarea liberei circulații a lucrătorilor în spațiul european, asigurarea transparenței locurilor de muncă vacante la nivel european și, implicit, creșterea gradului de ocupare a cetățenilor.

În plus, cetățenii români își pot găsi slujbe în statele membre UE și non UE și cu ajutorul agenților de plasare forță de muncă, care desfășoară activități de mediere a angajării în străinătate, ori al agențiilor de muncă temporară.

„Totuși, la estimarea numărului cetățenilor români care lucrează în străinătate, trebuie avut în vedere și faptul că statutul de membru al Uniunii Europene oferă cetățenilor români posibilitatea de a se angaja pe piața muncii din celelalte state membre, în baza principiului preferinței comunitare. Libera circulație și dreptul de a munci în interiorul UE sunt drepturi de bază ale cetățenilor europeni, stabilite prin Tratatele constitutive ale Uniunii Europene. Mai mult, dimensiunea exactă a fluxurilor de mobilitate către UE este dificil de determinat, pentru că granițele dintre statele membre sunt larg deschise, nefiind obligatorie înregistrarea, la ieșirea sau intrarea pe teritoriul României, a persoanelor ce dețin cetățenia română sau a unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene”, menționează reprezentanții Ministerului Muncii.

Conform datelor publicate de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în publicația „International Migration Outlook 2017”, la mijlocul anului 2015, peste 3,5 milioane de cetățeni români trăiau în afara teritoriului României, în Germania, Spania, Austria, Franța, Italia, Olanda, Malta, San Marino, Suedia, Danemarca, Finlanda, Estonia, Ungaria, Irlanda, Regatul Unit al Marii Britanii, Grecia și Cipru.