Radu Puchiu, co-founder H.appy Cities și envoy al Open Government Partnership critică „urgența” în legiferarea cloudului guvernamental și lipsa unei analize serioase pentru acest proiect de 500 de milioane de euro care va fi găzduit de STS și SRI.

Soluțiile de cloud nu sunt noi, datează de prin anii 2010, când companiile au ales să meargă pe această cale care le simplifică viața, din mai multe puncte de vedere (mai ales al costurilor și scalabilității), spune Radu Puchiu, un antreprenor din industria IT, fost director, secretar de stat și consilier în Guvernul României.


„Guvernele au același tip de probleme (centre de date mari, consumatoare de resurse) și era de așteptat că vor face acest pas către o soluție de tip cloud. Guvernele au căutat soluții de a-și crea propriile „clouduri” guvernamentale, în care să știe că investesc într-o zonă de infrastructură, dar acea infrastructură pe care o pun la dispoziția instituțiilor este sub controlul sau sub autoritatea guvernamentală,” spune Puchiu.

În România, discuția despre cloudul guvernamental a apărut mai consistent prin anii 2015-2016.

„Poți folosi un astfel de prilej pentru a migra în cloud aplicațiile guvernamentale, totodată trecându-le printr-un proces de transformare digitală. Adică să nu mut birocrația în cloud, ci să regândesc acele servicii pentru un mediu eminamente digital”, spune el. 

Urgența

Dacă inițial estimarea de cost a proiectului era de câteva zeci de milioane de euro, acum, odată cu apariția PNRR, el este estimat la 500 de milioane, iar Comisia a acceptat planul. Pe de altă parte, există o presiune de timp asumată de România, ca până în luna mai să aibă un cadru legislativ legat de cloud.

Dar, accentuează expertul, „urgența nu e dată de dorința autoritățilot de a avea cloud. […] Urgența e dată de dorința autorităților de a cheltui banii din PNRR.” 

Proiectul de lege ar fi putut inițiat și lucrat colaborativ cu mult timp în urmă, având îm vedere că milestone-ul din mai este propus chiar de autoritățile române. Dar a fost preferată o ordonanță de urgență (.pdf), al cărei proiect prevede că patru instituții de vor ocupa de cloud: STS, SRI, Ministerul Digitalizării și ADR. Această ordonanță ridică probleme de implementare.

Puchiu dă ca exemplu de analiză a nevoilor de migrare comportamentul adoptat de sectorul corporatist. Companiile fac mai întâi un recensământ aplicațiilor, după care determină gradul de necesitate al migrării lor în cloud. În România nu a avut loc o discuție despre identificarea, clasificarea și migrarea aplicațiilor guvernamentale. Mai mult, Guvernul a promis că o astfel de analiză se va realiza cu ajutorul unui consultant extern. Iar necunoscutele continuă și la nivelul asigurării resurselor umane pentru acest proiect major. 

„E mare păcat, pentru că e o investiție a statului român nu pentru un an. Dacă vom cheltui din PNRR această sumă pentru acest cloud, gândiți-vă că el va trebui întreținut și va trebui întreținut de acum în vecii vecilor.”

Militarizarea

Potrivit proiectului de OUG, STS a fost ales ca gazdă a cloudului, chiar dacă este vorba de un cloud guvernamental și STS nu aparține de guvern. „E mai mult decât ciudat”, spune Puchiu mai ales că la Ministerul de Finanțe există un departament IT de sute de persoane, iar Ministerul de Interne are și el în administrare o bază de date critică.

Expertul arată că se prefigurează un cadru care este de la început foarte rigid, ceea ce îi va împiedica dezvoltarea. 

„Ne concentrăm acuma pe o discuție despre cine face cloudul, fără să avem o discuție, la nivel de societate, la nivel de public, la nivel de oameni care știu lucrul ăsta - cu ce ajută omul, până la urmă, cetățeanul, existența acestui cloud? OK, băgăm 500 de milioane de euro, ceea ce nu e puțin, și, mai mult, ne angajăm și că pe viitor vom băga niște bani mulți, în acest sistem. Cu ce mă ajută pe mine, cetățean?”

Ar exista beneficii pe calea transformării digitale, chiar și la nivelul indicatorilor DESI. Dar, în lipsa urmăririi obiectivelor de economie de bani și timp, riscul este de mutare a birocrației în cloud. 

„Nu putem profita de acest moment ca să regândim acele aplicații?”

Ce ar fi de făcut în acest moment, potrivit reprezentantului industriei IT? Printre soluțiile de „reparare” a situației de acum, expertul a aratătat că: 
- există, chiar și în acest moment, o deschidere a companiilor, mediului universitar și asociațiilor non-profit, pentru a contribui la elaborarea unei legi. 
- o altă opțiune ar fi ca, în ciuda faptului că proiectul cloudului pornește sub autoritatatea STS, legea ar putea să prevadă predarea cloudului către o instituție civilă, după o anumită perioadă.
- pentru a câștiga timp de elaborare a legii, ar putea fi oportună solicitarea unei amânări din partea Comisiei.
- în orice situație, e nevoie de realizarea recensământului aplicațiilor de migrat și transparentizarea procesului.
- e nevoie de investiții în resurse umane specializate în cloud, în instituțiile publice.

Linkuri: