„Victorie! Fitch a menținut rating-ul de țară al României. În plus, agenția de rating spune foarte clar că PNL NU crește taxe în 2021”, a scris ministrul finanțelor, Florin Cîțu, pe Facebook.

În comunicatul agenției de rating se spune că guvernul de centru-dreapta PNL s-a angajat să se concentreze mai degrabă pe eficiență și pe măsuri specifice, decât pe creșteri fiscale pentru a reduce deficitul, notează HotNews. În plus, Fitch consideră în scenariul de bază că majorarea pensiilor cu 40% nu va fi implementată.

Potrivit agenției de evaluare, ratingul României este susținut de nivelul moderat al datoriei guvernamentale, precum și de un PIB per capita și indicatorii privind guvernanța și dezvoltarea umană, care sunt peste cele ale altor țări care beneficiază de un rating din categoria "BBB". Însă acestea puncte tari sunt contrabalansate de un deficit bugetar și un deficit de cont curent mari comparativ cu ale altor țări.

„Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza unor politici pro-ciclice din ultimii ani, precum și impactul pandemiei de coronavirus asupra performanțelor economice și fiscale. Deși Fitch se așteaptă ca economia să își revină începând din 2021, incertitudinea cu privire la evoluțiile politice, combinată cu o nouă explozie a numărului de cazuri de infecție, atât pe plan intern cât și la nivel global, continuă să afecteze perspectiva economică și fiscală. Istoricul slab în ceea ce privește consolidarea fiscală în pofida creșterii economice mari din ultimii ani, precum și nivelul ridicat al rigidităților bugetare vor continua să reprezinte o provocare semnificativă la adresa finanțelor publice pe termen mediu”, susține Fitch Ratings.

Analiștii Fitch se așteaptă ca deficitul guvernamental al României să atingă un maxim istoric de 9,5% din PIB la finele acestui an, pe fondul creșterii rapide a cheltuielilor din cauza pandemiei, al majorării pensiilor din septembrie, al accelerării cheltuielilor de capital și diminuării veniturilor. Fitch se așteaptă ca deficitul guvernamental să se reducă la 6,8% în 2021 și 4,5% în 2022, ca urmare a revenirii veniturilor și eliminării măsurilor de susținere.

„Scenariul de bază al Fitch este că actualul Parlament, care este controlat de opoziție, nu va reuși să reintroducă majorarea inițială cu 40% a pensiilor, deoarece este foarte probabil ca președintele și Guvernul să amâne această mișcare până după următoarele alegeri parlamentare”, precizează Fitch.

Agenția de evaluare prognozează că economia României se va contracta cu 5% în 2020, o performanță mai bună față de o contracție medie de 6,7% pentru celelalte țări din categoria "BBB", grație unor investiții mai puternice. Fitch este de părere că măsurile de sprijin adoptate ca răspuns la pandemie (care ar putea să se ridice la 7% din PIB în 2020) au fost eficiente în limitarea impactului negativ asupra micilor companii și a gradului de ocupare, dar presiunile în jos vor persista având în vedere reapariția coronavirusului. Rata șomajului ar urma să atingă un vârf de 7,3% în 2021, după care va scădea ușor în 2022.

„Conform scenariului nostru de bază, economia va înregistra, în medie, un avans de 4% în 2021-2022, susținută de revenirea cererii interne și externe. Presupunem că unele dintre măsurile de sprijin vor fi prelungite în 2021, în special cele concentrate pe menținerea locurilor de muncă, însă acestea ar putea să fie insuficiente pentru a preveni o nouă contracție a economiei dacă măsuri de carantină similare cu cele din trimestrul al doilea vor fi introduse din nou. Există unele incertitudini cu privire la impactul pe termen mediu al pandemiei asupra României, deoarece unele sectoare din servicii precum tehnologia informației și comunicațiile ar putea beneficia, în timp ce micile firme din sectorul manufacturier ar putea suferi pierderi permanente”, apreciază Fitch.

Agenția de evaluare subliniază că principalii factori care, individual sau împreună, ar putea conduce la o retrogradare a ratingului suveran sunt: o deteriorare bruscă a sustenabilității datoriei pe termen mediu, de exemplu ca urmare a unui eșec în a compensa sau amâna majorarea cheltuielilor și/sau a implementa o strategie credibilă de consolidare pe termen mediu după șocul provocat de pandemie, precum și perspective mai slabe de creștere pe termen mediu, de exemplu ca urmare a unei perioade mai lungi de contracție economică.

În sens invers, principalii factori care ar putea conduce la o îmbunătățire a ratingului sunt încrederea că raportul datorie/PIB se va stabiliza pe termen mediu, de exemplu ca urmare a unei consolidări fiscale după pandemie, precum și o reducere a vulnerabilităților externe, via o îmbunătățire susținută a indicatorilor privind datoria externă.