Printre motivele invocate fiind cele care țin de factori de risc politic, inclusiv „credibilitatea politică erodată” și incertitudinea politică, dar și derapajele fiscale și cheltuielile nesustenabile.

Fitch prezintă într-un comunicat, citat de News.ro, factorii cu pondere „ridicată”, care au determinat decizia de revizuire a perspectivei, iar pe primul loc este „incertitudinea politică”.

„Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale: Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate, iar evaluarea noastră este că aceasta va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale. Procesul alegerilor prezidențiale a fost anulat de Curtea Constituțională după victoria surpriză în primul tur a candidatului ultranaționalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferențe electorale străine/rusești.

De asemenea, Curtea Constituțională a prelungit mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, care trebuia inițial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou președinte”, arată agenția de rating.

De asemenea, Fitch remarcă ceea ce numește un „parlament mai divizat”, cu o creștere a ponderei partidelor de extremă dreapta, rezultat în urma alegerilor parlamentare.„Alegerile parlamentare, desfășurate după primul tur al alegerilor prezidențiale, au avut ca rezultat un parlament mai divizat, cu o creștere a numărului de partide de extremă-dreapta și anti-UE, reflectând polarizarea crescândă a societății românești.

Un nou guvern de coaliție proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliții este incertă, iar noile alegeri prezidențiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menține incertitudinea politică ridicată și, în opinia noastră, vor întârzia probabil și punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală”, estimează experții agenției.

Un alt factor luat în calcul este deficitul bugetar mare, pe care Fitch îl revizuiește în creștere, la 8,2 la sută din PIB în 2024, cu un punct procentual peste previziunile pe care agenția le făcea în august. Printre cauze, Fitch enumeră cheltuielile cu salariile în sectorul public și „majorările nefinanțate ale pensiilor înainte de alegeri”.

„Estimăm că deficitul public general al României va crește la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%, ținta anterioară a guvernului (5% în programul de convergență din primăvară) și rezultatul bugetar de 6,5% în 2023. Deteriorarea fiscală peste așteptări reflectă în principal creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și majorările nefinanțate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al creșterii pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, ceea ce va face și mai dificilă consolidarea viitoare”, punctează Fitch.

Agenția remarcă, de asemenea, că o consolidare a finanțelor publice se confruntă cu „compromisuri dificile”.

„Deși presupunem că o consolidare fiscală va începe în 2025, am revizuit în creștere previziunile noastre privind deficitul public general la 7,5% din PIB în 2025 și 6,8% în 2026, mai mult decât dublu față de media „BBB” proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026. În opinia noastră, este posibil ca o consolidare fiscală să se confrunte cu compromisuri dificile din cauza potențialului impact negativ asupra creșterii economice deja reduse și a riscului ca volatilitatea piețelor financiare să crească costurile dobânzilor, slăbind și mai mult poziția fiscală”, argumentează agenția de rating.

În ceea ce privește creșterea datoriei publice, Fitch spune că traiectoria de deficit mai ridicat va duce la o creștere rapidă a raportului dintre datoria publică și PIB-ul pe termen mediu. „Previziunile noastre indică o pantă ascendentă mai accentuată a traiectoriei datoriei în comparație cu anii anteriori, deoarece deficitele primare rămân mari și creșterea nominală încetinește semnificativ. În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste media actuală „BBB” proiectată la 56%, și va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB în 2028”, estimează agenția de rating.

FACTORI DE RISC MEDIU

În ceea ce privește factorii cu o pondere de risc medie, Fitch enumeră, de asemenea, credibilitatea politică „erodată”, alături de dezechilibrele externe mari și creșterea economică slabă. „Una dintre principalele ancore ale politicii economice a României a fost respectarea cadrului european, însă guvernul vizează acum ieșirea din procedura de deficit excesiv (PDE) abia în 2031, prin aducerea deficitului sub 3% din PIB.

Procedura de deficit excesiv a fost deschisă înainte de pandemie, în 2020, iar condiționalitatea fiscală a făcut, de asemenea, parte integrantă din obiectivele Fondului de redresare și reziliență, așa cum s-a convenit cu UE. Evaluarea noastră actuală este că credibilitatea ancorei fiscale pe termen mediu a slăbit substanțial din cauza măsurilor de cheltuieli nefinanțate și a derapajelor fiscale repetate. Fitch consideră că incertitudinea politică amplifică aceste riscuri”, arată Fitch.

Agenția preconizează că deficitul de cont curent (DAC) va crește la 8% din PIB în 2024, de la 7,3% în 2023. DAC median „BBB” este de numai 1% din PIB, ceea ce face ca România să fie un exemplu clar, spune Fitch. Performanța slabă a exporturilor în 2024 evidențiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei românești, subliniază agenția. Datoria externă netă va crește de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste procentul de 3% prevăzut pentru mediana „BBB”, de la 12% în 2023, preconizează Fitch.

Creșterea economică slabă este un alt factor de risc pe termen mediu. „Ritmul economiei a încetinit treptat în cursul anului 2024, iar în T324 rata anuală de creștere a PIB a fost de -0,3%, ajustată sezonier. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creșterii puternice a veniturilor, alimentată de orientarea fiscală relaxată.

Deși România a avut un istoric solid de creștere economică înainte de pandemie, creșterea medie centrată pe trei ani a PIB este de numai 1,5% în 2024, comparativ cu mediana actuală de 3,3% „BBB”. Având în vedere poziția ciclică actuală slabă și o redresare mai puțin pronunțată în zona euro, am revizuit în scădere și previziunile privind PIB-ul pentru 2025 și 2026, la 1,4 și, respectiv, 2,2%”, preconizează Fitch.

CE AVANTAJEAZĂ ROMÂNIA ȘI CE O TRAGE ÎN JOS

Potrivit agenției, confirmarea IDR la „BBB-” a României ține cont de mai mulți factori-cheie, în primul rând de apartenența țării la UE și oportunitatea accesării fondurilor europene.

Astfel, ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor, finanțele externe și stabilitatea macro. PIB-ul pe cap de locuitor, guvernanța și indicatorii de dezvoltare umană se situează peste categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt însă contrabalansate de „deficitele bugetare și de cont curent duble, mari și persistente, de incertitudinile politice ridicate, de rigiditățile bugetare ridicate și de o poziție de debitor extern net destul de ridicată”, avertizează agenția.

În ceea ce privește fondurile europene, „se preconizează că fluxurile mari de fonduri UE, inclusiv fondurile de coeziune din cadrul financiar multianual (2021-2027) și fondurile de redresare și reziliență, vor accelera și sprijini creșterea, în special investițiile, începând din 2025. Dincolo de stimularea directă a cererii, fondurile UE ar trebui, de asemenea, să îmbunătățească potențialul de creștere al economiei, accelerând recuperarea decalajului către nivelul mediu al UE. Fondurile UE vor fi deosebit de relevante până în 2026, deoarece pot oferi stimulente anticiclice în contextul ajustărilor fiscale”, punctează Fitch.

„Deși România s-a bucurat în ultimii ani de condiții de piață în general favorabile și de o lichiditate amplă pe piață, cerințele mari de finanțare expun statul suveran la schimbări ale sentimentului investitorilor, inclusiv din cauza evoluțiilor politice, după cum a ilustrat o creștere temporară de 40-50 pb a randamentelor interne la sfârșitul lunii noiembrie”, avertizează Fitch. Totuși, în ciuda creșterii gradului de îndatorare, raportul dintre plata dobânzilor și venituri este de 6,4% în 2024, mai favorabil decât mediana de 7,5%.Un plus pentru România este, potrivit Fitch, sectorul bancar solid.

„Sectorul bancar din România este bine capitalizat (rata capitalului total de 25,0% la sfârșitul T324), profitabil (randamentul anualizat al activelor pe 9M24 de 1,9%) și lichid, finanțarea provenind în principal din depozitele granulare ale clienților locali. În ciuda provocărilor economice, calitatea activelor a rămas solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5%. Profitabilitatea a atins probabil vârful în 2023, dar ar trebui să rămână ridicată pentru băncile mari în următorii doi ani, deși impozitul pe cifra de afaceri are un impact mai semnificativ asupra băncilor mici”, estimează Fitch.

„România are un scor de relevanță ESG (RS) de „5[+]” atât pentru stabilitate și drepturi politice, cât și pentru statul de drept, calitatea instituțională și de reglementare și controlul corupției. Aceste scoruri reflectă ponderea ridicată pe care indicatorii de guvernanță ai Băncii Mondiale (WBGI) o au în modelul nostru propriu de rating suveran (SRM). România are o clasare moderată în clasamentul WBGI, la percentila 60, reflectând un istoric recent de tranziții politice pașnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, o capacitate instituțională moderată, un stat de drept bine stabilit și un nivel moderat al corupției”, apreciază Fitch.

FACTORI CARE AR PUTEA DUCE LA O REVIZUIRE NEGATIVĂ A RATINGULUI DE ȚARĂ

Fitch enumeră, de asemenea, mai mulți factori, numiți „sensibilități de rating”, care, invidual sau colectiv, ar putea duce la o acțiune negativă de rating, adică la o retrogradare.

- Fiscal: Continuarea creșterii rapide a datoriei publice pe termen mediu, de exemplu, din cauza neaplicării unor măsuri care să sprijine o consolidare fiscală susținută și credibilă sau a unei creșteri economice slabe.

- Macro/Extern: Dovezi ale unor efecte negative asupra finanțării și lichidității externe sau asupra stabilității macroeconomice, ca urmare a unui nivel ridicat al dublului deficit bugetar și al DAC sau a șocurilor politice interne.

FACTORI CARE AR PUTEA DUCE LA O REVIZUIRE POZITIVĂ

Fitch menționează și factorii care, individual sau colectiv, ar putea conduce la o acțiune de rating pozitivă/în creștere.

- Fiscal: Consolidare fiscală mai mare decât cea proiectată, care sprijină stabilizarea datoriei publice/PIB pe termen mediu.

- Extern: Reducerea îndatorării externe și a riscurilor de finanțare externă, ca urmare a unei îmbunătățiri structurale a poziției contului curent.