România va ieși din această criză cu o structură a economiei, privată și de stat, modificată, dar mai eficientă și mai competitivă, susține ministrul de finanțe, Florin Cîțu

Ministrul spune că execuția bugetară demonstrează că Guvernul a acționat corect și la timp pentru susținerea economiei, în contextul epidemiei de COVID-19.

„Economia României își va reveni pentru că am luat din primul moment măsuri care să susțină capacitatea de producție în economie. La primele semne ale crizei am luat măsuri prin care am susținut capitalul, economia privată. Dacă nu luam aceste măsuri, nu am fi avut pe ce să ne bazăm după ce treceam de criză de sănătate”, a scris Cîțu, pe pagina sa de Facebook.

Deficitul bugetar a crescut în martie cu aproape 10 miliarde de lei, ajungând la 1,67% din Produsul Intern Brut după primele trei luni ale anului, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor.

Doar în martie, veniturile au scăzut cu peste 25%, în timp ce cheltuielile statului au urcat față de aceeași lună din 2019.

Dar Cîțu susține că această evoluție demonstrează „că am acționat la timp pentru susținerea economiei”, pentru că guvernul a injectat bani în economie, enumerând: 7,7 miliarde de lei rămași în economie prin amânarea plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada stării de urgență; 3,17 miliarde lei - restituiri suplimentare de TVA; 1 miliard de lei - creșterea cheltuielilor de investiții; 1 miliard de lei - avansurile ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic.

Ministrul consideră că aceste măsuri s-au dovedit vitale pentru supraviețuirea economiei, alături de măsurile vizând șomajul tehnic, amânarea ratelor la bănci și programul IMM INVEST, care a fost repornit marți.

În plus, Cîțu face o dezvăluire parțială, apreciind că datele execuției bugetare pentru aprilie „vor arata că am avut un plan de salvare și mai ales vor arata că planul a FUNCȚIONAT”.

Deocamdată, bugetul României are un deficit de 1,67% din PIB în doar trei luni, înscriindu-se pe o traiectorie în care deficitul ar putea depăși lejer 6% din PIB, peste estimarea rectificată a guvernului.