Modificările succesive de legislație au făcut ca structura bugetului să fie una rigidă, care face mai puțin față șocurilor și vulnerabilităților care pot apărea, a spus vineri Reza Baqir, șeful misiunii FMI pentru România, într-o conferință de presă. 

„Vreau să spun că reducerile succesive de impozite și taxe și măsurile succesive de majorare a pensiilor și salariilor pe seama investițiilor publice au condus la un buget ce are o structură mai puțin flexibilă care poate face față mai puțin șocurilor și vulnerabilităților ce pot apărea”, a spus Baqir.

„Este comparativ mai ușor să reduci impozite și taxe dar este mult mai greu să le majorezi. La fel, este mai ușor să crești salariile în sectorul public dar mult mai greu să le reduci”.

Conform modificărilor Codului fiscal, de la 1 ianuarie 2017 cota TVA a fost redusă la 19%, cota impozitului pe dividend a scăzut la 5% și au fost eliminate taxa pe construcții speciale și supra-acciza pentru carburanți. De asemenea, a fost eliminat plafonul pentru contribuțiile la pensii (CAS) și sănătate (CASS), care fusese stabilit la echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, notează Agerpres. 

Nu mai e spațiu pentru alte reduceri fiscale 

Potrivit oficialului FMI, nu mai există spațiu pentru alte reduceri de impozite și taxe dacă scopul este să se mențină flexibilitatea bugetului. „Obiectivul menținerii prudenței fiscale ar fi cel mai bine realizat acordându-se atenție discuțiilor pe tema legii salarizării unitare și a îmbunătățirii calității altor cheltuieli, cum ar fi cele care se fac la nivel regional, sume transferate de la bugetul de stat către regiuni”, a mai arătat oficialul FMI. 

„(În ultimii șapte ani) România și-a consolidat economia în mod semnificativ după criza financiară globală, iar indicatorii macroeconomici se compară cu cei ai altor țări. Cu toate acestea, reducerile succesive de impozite și taxe, majorările salariale, ce depășesc creșterile de productivitate și investițiile publice de calitate de volum redus încep să amenințe aceste realizări și restrâng creșterea potențială”, a spus Baqir.

Potrivit acestuia, se impune reorientarea politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investițiilor. „Asta pentru a avea o creștere sustenabilă care să permită includerea unui număr tot mai mare de români în clasa de mijloc într-o manieră sustenabilă”, a mai arătat oficialul FMI. 

„Îngrijorări bine motivate” 

Președintele Klaus Iohannis a declarat că delegația FMI i-a prezentat în cadrul întâlnirii de joi o serie de „îngrijorări bine motivate” în urma misiunii de evaluare și și-a exprimat speranța că Executivul va ține cont de ele. 

„(Oficialii FMI) sunt la sfârșitul misiunii de evaluare și mi-au spus că aceleași lucruri le-au transmis și premierului și ministrului de finanțe. Eu sper foarte mult că se va ține cont de aceste chestiunii”, a spus Iohannis. 

Estimări de deficit de peste 3% din PIB 

FMI estimează un deficit bugetar de 3,7% din produsul intern brut pentru acest an și de 3,9% pentru 2018. 

„Pentru anul acesta, estimăm că, dacă nu se iau alte măsuri în afară de cele incluse deja în buget, deficitul proiectat va fi de 3,7% din PIB. În timp ce deficitul este proiectat la 3,7% într-un scenariu în care politicile nu se modifică, vedem unele probleme care se configurează anul viitor. După estimările noastre, noi proiectăm că deficitul anului viitor va ajunge la 3,9% din PIB”, a spus Baqir.

El a precizat că estimările se pot modifica odată ce se vor purta discuțiile pe bugetul 2018. „Informațiile noastre la acest moment se bazează pe ceea ce s-a inclus cu privire la anul 2018 în bugetul anului 2017 și pe efectele unor politici care sunt deja luate în considerare, cum ar fi majorarea punctului de pensie care trebuie să intre în vigoare în cursul acestui an”, a spus Baqir. 

Și Comisia Europeană vede un deficit mai mare decât prognoza oficială a Guvernului, dar Ministerul Finanțelor a dat asigurări că România va respecta ținta de deficit de sub 3% din PIB.