Specialiștii FMI au făcut analiza anuală a economiei românești, la fel cum se întâmplă periodic cu toate statele membre FMI.

"După o performanță robustă în 2022, creșterea a încetinit în prima jumătate a anului 2023.
Încetinirea a fost determinată în principal de un consum mai slab, deoarece inflația ridicată a erodat salariile reale. Între timp, investițiile publice și private au rămas puternice. Inflația a atins un nivel maxim în noiembrie 2022 și, de atunci, a scăzut constant, sub impulsul efectelor de bază, al reculului prețurilor la energie și alimente, al atenuării blocajelor din aprovizionare și al înăspririi monetare", a spus Jan Kees Martijn, citat de Economedia.

El a mai spus că "pachetul fiscal adoptat recent reprezintă un pas în direcția cea bună, dar sunt necesare ajustări suplimentare".

"Ținta inițială de deficit pentru 2023, de 4,4 % din PIB, este acum probabil imposibil de atins și proiectăm un deficit de 6 % din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1 % din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5 % din PIB în 2024. Cu toate acestea, deficitele fiscale vor trebui să scadă sub 3 la sută din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu, pentru a contribui la asigurarea finanțării necesare pe piață la rate ale dobânzii mai mici și pentru a sprijini plata continuă a fondurilor UE. Pentru a atinge acest obiectiv, va fi nevoie de o ajustare suplimentară de cel puțin 2 % din PIB în următorii ani", a mai spus el.

Acesta este de părere că pachetul fiscal e un pas important pentru reducerea deficitului, dar "e nevoie de mai multe reforme pentru creșterea veniturilor", iar "politica fiscală trebuie să fie mai predictibilă".

De asemenea, pragul pentru microîntreprinderi trebuie redus, iar taxa de 1% pe cifra de afaceri este o povară suplimentară.

"Majorarea impozitului pe microîntreprinderi va crește veniturile fiscale; însă, pentru a elimina cu adevărat această lacună, pragul de înregistrare ca microîntreprindere ar trebui să fie redus în continuare. În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi reprezintă o povară inechitabilă pentru întreprinderile cu marje reduse și pot reduce intermedierea financiară", a continuat Jan Kees Martijn

Totodată, o relaxare a politicii monetare ar trebui să aștepte până când inflația de bază se află pe o traiectorie descendentă fermă, astfel încât intervalul țintă să fie clar accesibil.

În plus, există motive întemeiate pentru a pune în aplicare orice reducere a ratelor dobânzilor în mod treptat, având în vedere incertitudinea ridicată cu privire la procesul inflației, la transmiterea monetară și la politicile fiscale.În cazul unei revizuiri semnificative în sens ascendent a inflației de bază preconizate, BNR ar trebui să fie pregătită să înăsprească politica monetară, inclusiv gestionarea lichidităților, după caz.

FMI cere în măsuri suplimentare pentru a crește veniturile, precum eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase, continuarea nivelării TVA, punerea în aplicare a reformei impozitului pe proprietate.

"Veniturile din impozite în România sunt foarte scăzute față de alte state europene și de aceea credem că este loc pentru îmbunătățirea colectării. Nu am explorat diverse opțiuni privind privatizarea unor companii de stat. Sistemul de taxare a proprietății este depășit și susținem modernizarea acestuia.Credem că prin microîntreprinderi sunt lacune prin care se evită plata unor taxe. De aceea trebuie redus pragul, dar chiar și 250.000 este ridicat. Mai potrivit ar fi 60.000 de euro", a mai explicat oficialul.

Anterior, premierul Marcel Ciolacu a avut, la Palatul Victoria, o întâlnire cu delegația FMI și a transmis că este puternic angajat în susținerea creșterii economice, reducerea cheltuielilor publice și combaterea evaziunii fiscale.

”Creșterea noastră economică se bazează pe investiții. Susținem cu prioritate proiectele de infrastructură, în special în transporturi, având în vedere faptul că investițiile în acest domeniu au cel mai mare grad de multiplicare în economie. Acordăm aceeași atenție proiectelor de investiții în sănătate și educație pentru că, în egală măsură, ne preocupă creșterea calității vieții cetățenilor noștri”, a subliniat șeful Executivului.

De asemenea, prim-ministrul a menționat proiectele guvernamentale pentru susținerea directă a dezvoltării și investițiilor în sectorul materialelor de construcții și în industria alimentară, domenii importante pentru economia românească.

Premierul a punctat și importanța proiectului de lege asupra căruia Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru consolidarea veniturilor bugetare.

”Pentru reducerea cheltuielilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale, digitalizarea ANAF în ritm accelerat este prioritate națională. Toate instituțiile statului cu atribuții în domeniu – Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, ANAF - au ca prioritate stabilirea de măsuri speciale pentru combaterea evaziunii și pentru creșterea colectării veniturilor bugetare. Totodată, prin proiectul de lege asupra căruia ne-am angajat răspunderea în fața Parlamentului vom crea cadrul legal pentru ca ministerele să se reorganizeze prin desființarea sau comasarea autorităților din subordine”, a declarat Ciolacu.

La întrevederea de la Palatul Victoria din delegația guvernamentală condusă de premierul Marcel Ciolacu au făcut parte vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Oprea.