O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) s-a aflat în vizită la București între 13 și 21 octombrie, interval în care a avut discuții cu autoritățile române care au vizat, în principal, bugetul pentru 2016, reformele structurale și legea redevențelor.

Comunicatul dat publicității la finalul acestei vizite trece în revistă evoluțiile economice din acest an și face o serie de previziuni pentru perioada următoare, oferind totodată o serie de semnale referitoare la direcția dorită. În schimb, cuvântul „acord” nu apare în comunicat.

UPDATE: Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, joi seara, că FMI va avea următoarea misiune în România în luna martie a anului viitor, ocazie cu care ar putea fi discutată și încheierea unui nou acord, precum și termenii acestuia.

„Până atunci rămâne de implementat ce a rămas nerezolvat din vechiul acord. Vom trimite o scrisoare către Fond și vom posta ce a rămas de realizat din acordul care s-a încheiat”, a adăugat Teodorovici, citat de Mediafax.

De altfel, după întâlnirea de marți a misiunii cu șeful statului, Klaus Iohannis, administrația prezidențială a difuzat, la rândul său, un comunicat în care își exprimă îngrijorarea cu privire la vulnerabilitățile care pot afecta cadrul fiscal-bugetar viitor, dat fiind că există „rezerve serioase” că România îndeplinește condițiile pentru a beneficia de un acord Flexible Credit Line cu FMI.

„Programul a expirat în septembrie 2015, fără o evaluare finală favorabilă, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la voința Guvernului de a implementa reformele structurale asumate”, precizează comunicatul de marți de la Cotroceni.

Deficitul fiscal în pericol

Principalul punct nevralgic este deficitul fiscal. Dacă pentru 2015, bugetul prevede o țintă de deficit fiscal de 1,9 la sută din PIB, reprezentanții FMI spun că, pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate și cele care se intenționează a fi adoptate – menționând aici o combinație de reduceri masive de impozite și taxe și de majorări salariale – vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016, și peste acest nivel în 2017 dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital.

„După mai mulți ani de consolidare fiscală, deficitul fiscal este prognozat a crește considerabil pe fondul reducerilor consistente de impozite și taxe și al majorărilor salariale”, avertizează, în comunicatul FMI de la finalul vizitei, șefa misiunii, Andrea Schaechter.

Această abordare prociclică va induce un stimul la nivelul economiei într-un moment în care acesta nu era necesar, având în vedere creșterea economică, și va așeza datoria publică pe o traiectorie ascendentă, mai arată instituția. Planurile fiscale sunt raportate la o țintă recomandată de deficit de 1,5 la sută din PIB pentru anul viitor, deficit ce ar asigura reducerea datoriei publice ca pondere în PIB și, dată fiind neutralitatea ciclică, ar acomoda perspectivele actuale de creștere.

PIB își continuă creșterea, sub impulsul consumului

„România a înregistrat în ultimii ani o îmbunătățire considerabilă a indicatorilor săi macroeconomici, fiind susținută de trei acorduri succesive cu FMI, Uniunea Europeană și Banca Mondială. Protejarea acestor realizări, în contextul escaladării riscurilor de evoluții sub așteptări la nivel global, și mai ales în economiile emergente, este așadar crucială”, spune, în comunicatul FMI de la finalul vizitei, șefa misiunii, Andrea Schaechter.

Printre politicile prioritare principale, aceasta menționează menținerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanțelor publice, precum și reînnoirea momentumului pentru reformele structurale – mai ales în zona companiilor de stat – pentru a susține nivelul de încredere și a îmbunătăți potențialul de creștere pe termen lung.

„Perspectiva de creștere pe termen scurt este puternică, dar riscurile sunt de a înregistra rezultate sub nivelurile anticipate”, mai spune Schaechter. FMI apreciează că avansul PIB real pentru acest an va fi de 3,4 la sută, pe fondul consumului, investițiilor și exporturilor. În continuare relaxarea fiscală va susține cererea internă și în 2016, astfel că activitatea economică este de așteptat să se accelereze, crescând cu aproximativ 3,9 la sută.

În schimb, volatilitatea reînnoită de pe piețele financiare globale, inclusiv riscurile de evoluții sub așteptări în zona comerțului și a fluxurilor de capital, ar putea genera tensiuni în economia românească.

Colectarea taxelor și impozitelor, mai bună

FMI vorbește și despre colectarea taxelor și impozitelor, arătând că, deși colectarea acestora a fost considerabil mai bună în acest an, decalajul de colectare se menține semnificativ.

„Pe mai departe, prioritatea în materie de reforme ar trebui să se concentreze pe introducerea unei abordări moderne bazate pe gestionarea riscului de conformare, abordare care ar deplasa resursele limitate ale administrației fiscale (ANAF) dinspre controalele efectuate în scopul rambursărilor de taxă pe valoarea adăugată (TVA) către activități ce generează mai multe venituri”, afirmă comunicatul FMI.

Totodată, instituția internațională precizează că, în lipsa unei astfel de reorientări a resurselor, planurile de restructurare suplimentară a ANAF s-ar putea să nu genereze rezultatele anticipate.

Noi confruntări pentru politica monetară

FMI preconizează că inflația generală anuală se va menține în zona negativă până la mijlocul anului 2016, reflectând în mare parte reducerea TVA la alimente din luna iunie și reducerea cotei standard de TVA din ianuarie 2016 și prețurile mai mici la mărfuri.

Cu toate acestea, nu se impune o relaxare imediată a politicii monetare, dată fiind poziția fiscală bazată pe expansiune din anul 2016, creșterea rapidă a salariilor, anticipațiile inflaționiste amplu ancorate și incertitudinile ce persistă pe piețele financiare globale. „Continuarea inflației importate reduse ar putea însă complica pe viitor deciziile de politici”, potrivit FMI.

Instituția amintește și sectorul bancar, despre care consideră că a făcut față cu bine incertitudinilor legate de Grecia din vara acestui an și continuă să mențină rezerve suficiente de capital și de lichidități. Mai mult, pe măsură ce bilanțurile s-au consolidat și redresarea economică a căpătat teren, creditarea sectorului privat a început să dea semne de revenire incipientă. În același timp, menținerea unor rezerve puternice va fi esențială pentru ca băncile să poată gestiona riscurile legale considerabile.

Urgentarea adoptării atât de întârziatei legislații din sectorul financiar – referitoare la închiderea băncilor, la garantarea depozitelor, supravegherea macroprudențială și la obligațiunile garantate – va contribui la întărirea cadrului legal actual și la alinierea acestuia la bunele practici internaționale, consideră FMI.

Reformele structurale lente, un obstacol principal

„Lipsa progreselor în zona reformelor structurale constituie un obstacol principal pentru perspectivele de creștere pe termen lung”, arată șefa misiunii FMI. Ea atrage atenția asupra faptului că acțiunile de îmbunătățire durabilă a performanțelor obținute de multe întreprinderi de stat ineficiente din sectoarele transporturi și energie au fost stopate, acest lucru datorându-se parțial neîmbrățișării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a întreprinderilor de stat.

În același timp, Schaechter recomandă autorităților să dea un nou impuls implicării sectorului privat în întreprinderile de stat, prin oferte publice inițiale sau prin privatizări strategice. „Fără o modernizare a infrastructurii de transport public a României, avantajele activității economice puternice din prezent nu vor avea decât o viață scurtă, iar progresele către convergența economică vor fi lente”, conchide reprezentantul FMI.